Tehnici experimentale în determinarea zaharurilor din mere

Mărul este specia pomicolă cu cea mai mare plasticitate ecologică fiind întâlnit deopotrivă în zona de șes, câmpie cât și în zonele colinare. În anul 2011 (ultimul an raportat de către FAO, 2013), la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește producția de mere, România s-a clasat pe locul 6, cu o producție de 620 mii tone, foarte aproape de cea a Germaniei și Spaniei. Merele au multiple utilizări fiind consumate atât în stare proaspătă cât și sub formă de compoturi, gemuri, sucuri, concentrate de sucuri, oțet, dar și pentru extracția aromelor și a diferiților compuși chimici existenți în fruct. Analizând acumularea și transformarea compușilor biochimici din mere pe parcursul creșterii și dezvoltării fructelor putem stabili momentul optim de extracție a diferiților compuși biochimici de interes. Acest lucru va permite valorificarea fructelor imature care se pierd o dată cu căderile fiziologice. În Coreea, din totalul producției de mere, în anul 2007 un procent cuprins între 20-30% au reprezentat căderile fiziologice.(1)

1. Optimizarea determinării simultane a acizilor și zaharurilor prin gaz cromatografie-spectrometrie de masă

Scopul acestei lucrări este de a arăta posibilități de determinare simultană a zaharurilor și acizi ca derivate trimetilsililtente, prezente în concentrații foarte diferite,într-o singură soluție, printr-o singură injecție, efectuând detecție spectrometrică de masă.

Materiale, reactivi și probe:

Substanțele chimice și reactivii au fost analitice la gradul reactivului. Piridină și hidroxilamină,clorhidratul, vechile model și acizii au fost obținuți de la Reanal (Budapesta, Ungaria),hexametildisilazandin Fluka (Buchs, Swit-zerland) și acid trifluoroacetic de la Serva(Heidelberg, Germania).Soiuri autentice de mere au fost obținute din Grădina de Cercetare a Universității de Horticultură și Industrie Alimentară. Analizele au fost per-format imediat după adunare (0 teste),și în fiecare lună , de trei ori (A, B și teste C). Merele decojite au fost omogenizate, sa folosit un mixer și pulpele au fost cernute.

Pregătirea TMS-oximei și TMS-derivat:

Soluțiile model care conțin diverse cantități de component minore (5.10-‘-2.5. lo-” g) si constituenți principali (0.5. 10e3--5. 10e3 g de malicacid, glucoză, fructoză și zaharoză) și stoc soluții de pastă de mere (conținând aproximativ cantitățile utilizatorilor de acizi și zaharuri, adică 0,2-0,5 g probe umede) au fost evaporate la uscare într-un evaporator rotativ la 50-60 ° C folosind flacoane de reacție de 2 sau 4 ml. Dehy-reziduurile drate au fost apoi derivate în aceleași fiole de reacție. Mai întâi au fost tratați cu 0,5 ml de piridină (conținând 1,25 g de hidroxil-clorhidrat de amină la 100 ml) și au fost încălzit timp de 30 de minute la 75 ° C. Probele răcite au fost apoi trimetilsililate cu un amestec de 0,9 ml hexametildisilazan (HMDS) și 0,1ml de acid trifluoroacetic (TFAA), în aceleași flacoane timp de 60 min la 100 ° C.Ulterior, soluțiile au fost gata pentru analiză și ar putea fi păstrate la temperatură ambiantă timp de cel puțin 3 luni în condiții inițiale. Cantități de soluții stoc injectate pentru GC-MS au fost diferite (l0-50-ori)la cote diluate ale soluției stoc derivatizate.

Separarea TMS-oximei și TMS-derivat:

Aparatul era un sistem Saturn II GC-MSdin Varian (Walnut Creek, CA, SUA), echipat cu un Varian 8200 Auto Sampler și un injector programabil echipat cu sept (SPI). O coloană DB-5 (0,25 mm) (30 m x 0,248 mmID) a fost obținut de J & W Scientific (Fol-som, CA, SUA). Alte patru coloane era obținut de la Chrompack (Middelburg, Olanda): CPF-Sil 5 CB (0.12 pm) (10 m X 0,25mm ID și 25 m x 0,25 mm, ID) și CP-Sil19 CB (0,2 mm) (10 m x 0,32 mm ID și 25B5Amx0,32mm ID). Temperatura, programele pentru coloane și pentru SPI sunt prezentat în tabelul 1.

Temperatura transferului a fost de 300 ° C. Parametrii reali ai detectorul de capcană de ioni (ITD) a fost definit demodul de configurare automată (Tabelul 1).(2)

Rezultate:

O metodă CS-MS a fost dezvoltată pentru determinarea simultană a zaharurilor și acizilor, inclusiv aldonic-, uranic- și zahăr dicarboxilicacizi, ca oxima TMS și derivații lor TMS,prezent în șase soiuri diferite de mere.determinarea componentelor s-a bazat pe evaluarea TIC-urilor lor. Identificarea și determinarea acelor compuși care nu erau disponibile s-a bazat pe masa lor EI spectrele furnizate biblioteci.