Tehnologia de obținere a vinurilor albe

Riesling Italian

5 Carcteristici materie prima

Riesling italian se cultivă în România în multe centre viticole ca soi pentru vinuri superioare. În patru centre viticole participa la obținerea de vinuri spumante. Gustul ușor acidulat, îl face atrăgător, imprimându-i multă personalitate. Se produce într-o gamă largă, de la sec până la demi-dulce și chiar dulce, dominant fiind însă tipul sec.

Originea acestuia este incertă, unii ampelografi afirmând că este originar din Germania de pe valea Rhinului, alții din Italia sau din Austria, regiunea Styria. Comparativ cu ruda sa Rieslingul de Rhin, este considerat net inferior de către specialiști, dar asta nu îl împiedică să fie extrem de cultivat în România. ce, dominant fiind însă tipul sec.

Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindrici, cu prima ramificație detașată de restul ciorchinelui și boabele așezate foarte des pe ciorchine. Bobul este mic, sferic, cu pielița subțire, de culoare verde gălbui, cu punctul pistilar persistent și evident. Are perioada mijlocie spre lungă de vegetație (170-185 zile, vigoarea de creștere este mijlocie și fertilitatea ridicată, 80-85% lăstari fertili. Maturează foarte bine lemnul lăstarilor și diferențiază mugurii de rod de la baza coardei pretându-se la tăierea speronată. Maturarea deplină se realizează la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas doré (epoca a IV-V-a). Soiul Riesling italian se caracterizează printr-o mare plasticitate ecologică, cultivându-se cu rezultate bune în aproape toate podgoriile. Producțiile variază de la 9 t/ha l pana la 16 t/ha , cu o medie de 11-13 t/ha. Acumulările în zaharuri sunt și ele diferite de la 170 g/l, în contextul unei acidități totale a mustului ridicată, de 6-7 g/l H2SO4, pana la 200 g/l și valori ale acidității mai echilibrate, de 4-5 g/l H2SO4. Are capacitate de supramaturare când poate atinge 220-240 g/l zaharuri. Ca urmare, soiul Riesling italian asigură o gamă largă de vinuri: seci, demiseci, demidulci, sau poate fi folosit ca materie primă pentru spumante, ori distilate învechite din vin.

Zonarea soiului Riesling Italian

Cultura acestui soi este cantonată în primul rând în arealele viticole din zona colinară a Carpaţiilor Meridionali şi în cele din sudul şi central Moldovei. Asigură, de asemenea, obţinerea unor rezultate bune în principalele areale viticole din Dobrogea, în cele din Banat şi de la Miniş, precum şi din partea centrală a Transilvaniei.

În majoritatea arealelor şi anilor, soiul Reisling Italian produce vinuri de calitate superioară, seci care se ridică de multe ori la nivelul vinurilor cu DOC. Într-un număr de patru centre viticole din Transilvania şi Crişana producţia acestui soi este folosită, de asemenea, la obţinerea vinurilor spumante.

Descrierea Podgoriei Miniş

Podgoria Miniş

Localizare geografica

Podgoria Minis-Maderat se gaseste in judetul Arad, avantajata fiind de prezenta municipiului Arad si a oraselor Lipova, Pancota, Curtici, Ineu si Sebis. Este localizata intre paralele de 46°05' si 46°35', latitudine nordica si meridianele de 21°15' si 22°00', longitudine estica.

Cadrul natural

Substratul litologic podgoriei se caracterizeaza prin prezenta sisturilor sericitoase si cloritoase paleozoice antepermiene si adepozitelor pleistocene. Din alternanta acestora s-au format sedimentele de solificare (luturi si argile), in care sunt prezente, in proportii diferite, fragmente de sisturi. Alternarea sisturilor, chiar in strat compact, cu grosimea de circa 0.5-1.0 m, faciliteaza patrunderea sistemului radicular al vitei de vie in orizontul de roca compacta.

Solurile. Reprezentative sunt solurile eu-mezobazice si brune luvice. Pe versantii de la contactul cu campia, predomina solurile brune eu-mezobazice tipice. In partea nordica a podgoriei, solurile predominante sunt cele brune argiloiluviale si regosolurile.

Relieful este reprezentat de trei unitati morfogenetice:

-muntii Zarandului, care, de la altitudini in jur de 800 m coboara in largi nivele de eroziune spre colinele sau campiile invecinate. Cel mai important contact il constituie aliniamentul Siria-Lipova, pe care sunt amplasate majoritatea plantatiilor centrului viticol Minis. Acesti munti sunt adanc de numeroase vai torentiale.

-colinele piemontane apartin Dealurilor vestice (Dealurile Cigherului si Dealurile Codru-Mona) si sunt separate de vai cu versanti si procese deluviale moderat-accentuate. Ele coboara domol de la circa 350-300 m la circa 200-150 m.

-campia Aradului, caracterizata ca fiind o campie loessica tabulara si slab accidentata de vai meandrate si putin adancite, de cursuri parasite, de crovuri, grinduri aplatizate si lucrari antropice.

Hidrografia. Apele curgatoare sunt tributare Muresului si Crisului Alb. Cele care dreneaza zona montana si colinara au o densitate apreciabila, debite anuale moderate si o scurgere permanenta sau semipermanenta. Apele din campie au debite relativ bogate, dar variabile de la un sezon la altul. Lacurile naturale sau antropice, sunt localizate cu deosebire in Campia Ineu-Cigher.Apele freatice din zona colinara sunt cantonate la baza depozitelor piemontane, la o adancime de 10-15 m. La campia, apele freatice sunt apropiate de suprafata, aflandu-se la numai 1-3 m in campia tabulara si la 3-5 m in fasia glacisurilor de contact cu muntele si colinele.

Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu influente benefice adriatico-mediterane