Tehnologia de obținere a vinurilor albe din soiul Fetească Albă

CAP. I

1.1.Centrul viticol Jidvei

Centrul viticol Jidvei este situat în bazinul hidrografic al Târnavei in podişul Transilvaniei, la o distanţă de 60 km de cadrul judeţean, pe linia ferată Blaj-Praid.

Centrul viticol Jidvei este cel mai mare din Transilvania, concentrând vigoarea plantaţiilor cultivate în râurile Târnava Mare şi Târnava Mică.Podgoria se află în interiorul triunghiului format de localitatţile Blaj-Sighişoara-Bălăuşeri.

Obiceiul cultivarii viţei de vie pe aceste meleaguri are o tradiţie milenară. Descoperirile arheologice, documentele istorice, precum şi obiectele specifice viticulturii şi vinificaţiei sunt o marturie a tradiţiei indelungate din această zonă.

Prezenţa unei populaţii germanice în satele din zona Jidveiului şi relaţiile pe care aceasta le intreţinea cu populaţia din Valea Rinului şi Moisei au contribuit la calitatea vinurilor produse la Jidvei.

Compania privată Jidvei S.R.L îşi are sediul in regiunea Târnavei, mai exact in Valea Târnavei între localităţile Târnăveni şi Blaj, la limita între judeţele Mureş şi Alba.

Podgoria cuprinde o suprafaţă de peste 1500 de hectare. Aproximativ 50 ha sunt reînnoite în fiecare an. Iniţial, podgoria a fost înfiinţată în anul 1949, aparţinea Statului, urmând o continuă dezvoltare.Compania dispune de o bază financiară solidă, exportul crescând în mod constant, iar consumul de vin menţinându+se la cote înalte.

Plantaţiile de viţă de vie sunt cultivate pe dealurile însorite aflate pe partea stângă a râului Târnava Mică fiind ferite de vânturile şi îngheţurile specifice primăverilor târzii şi toamnelor timpurii.Plantaţiile sunt pe dealurile ce au inălţime de 400-450 m cu expunere est-vestică.

Terenurile au fost recent consolidate şi terasate.Solul brun de pădure beneficiază şi de un climat favorabil: toamne târzii şi calde, precum şi ierni şi veri blânde.

Temperatura medie anuală este de 9,9ºC.În acest Sanctuar al Vinuluzi sunt cultivate multe sopiuri, acestea fiind recunoscute şi apreciate pe plan naţional şi internaţional: Fetească regală ( 320 ha), Riesling italian (200 ha), Fetească albă ( 100 ha), Traminer(40 ha), Chardonnaz( 20 ha).De asemenea, sunt cultivate şi alte soiuri, pe o suprafaţă de 80 ha: Pinot gris, Oporto, Muscat otonnel şi Sylvaner.

1.2. CLASIFICAREA VINURILOR

Diversitatea mare de vinuri ridică în practică o serie de probleme legate de comercializarea, controlul autenticităţii şi realizarea unor tipuri de vinuri omogene. Numărul mare de vinuri datorat materiei prime şi tehnologiilor de vinificare foarte variate, cât şi considerente de ordin economic au determinat adoptarea unor clasificări.

Astfel, vinurile se pot clasifica după diferite criterii:

a.după originea plantei:

-vinuri obţinute din viţă nobilă;

-vinuri de hibrizi direct producători;

b.după culoare:

-vinuri albe;

-vinuri roze;

-vinuri roşii;

c.după aromă:

-vinuri aromate;

-vinuri nearomate;

d.după conţinutul în zahăr:

-vinuri seci;

-vinuri demiseci;

-vinuri demidulci;

-vinuri dulci;

e.după modul de comportare la consum:

-vinuri liniştite;

-vinuri ce degajă bule de gaz;

f.după aspect:

-vinuri limpezi;

-vinuri tulburi;

g.după tăria alcoolică:

-vinuri „slabe”;

-vinuri „tari”.

Criteriile enumerate prezintă avantajul că permit oricărui consumator să încadreze uşor diferite vinuri într-o grupă sau alta. În schimb, clasificările făcute pe baza lor au inconvenientul că reunesc în aceeaşi grupă şi vinuri foarte diferite între ele. Din aceste motive s-au încercat şi alte clasificări după criterii mai riguroase.

În ţara noastră obiectivele legate de cultura viţei de vie şi de obţinerea vinului sunt expuse în cadrul Legii viei şi vinului nr.67/1997. În legislaţia vitivinicolă vinurile sunt grupate după compoziţia lor chimică şi cu luarea în considerare a însuşirilor organoleptice, tehnologia de obţinere şi destinaţia vinurilor. În raport cu aceste criterii, vinurile se împart în trei mari categorii : vinuri de consum curent, vinuri de calitate superioară şi vinuri speciale.

Clasificarea vinurilor şi a produselor pe bază de struguri, must sau vin se prezintă astfel:

1.VINURI PENTRU CONSUM:

-vinuri de consum curent:

○vinuri de masă (VM), minimum 8,5% vol.alcool;

○vinuri de masă superioare (VMS), minimum 9,5% vol.alcool.

-vinuri de calitate:

ovinuri de calitate superioară (VS), minimum 10,5% vol.alcool;

ovinuri de calitate superioară cu denumire de origine:

-vinuri cu denumire de origine controlată (VDOC), cu minimum 11,0% vol. alcool;

-vinuri cu denumire de origine controlată şi trepte de calitate (VDOCC), cu minimum 11,5% vol. alcool:

•culese la maturitate deplină – VDOCC – CMD

•culese târziu – VDOCC – CT

•culese la înnobilarea boabelor – VDOCC – CIB

•culese la stafidirea boabelor – VDOCC – CSB