Tehnologia fabricării alcoolului din melasa

Introducere

Melasa este reziduul (deseul) ce rezultă de la fabricarea zahărului din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr. Deoarece acesta din urmă este o plantă ce crește numai în regiunile tropicale, ne vom ocupa numai din melasa din sfecla de zahar.

Pentru industria fermentativă (spirtul și drojdia comprimată) din țara noastră, melasa are o importanță deosebită deoarece servește ca materie primă exclusivă pentru fabricarea drojdiei comprimate, iar în industria spirtului, aproximativ 40% din producție este fabricată din melasa.

Însușirea caracteristică a melasei care o face aptă de a servi ca materie primă la fabricarea spirtului și a drojdiei comprimate este conținutul ei bogat în zaharoză (C12H22O11), care se ridică la cca 50% din greutatea ei. Valoarea ei în ceea ce privește cantitatea de alcool ce se obține este egală aproape cu cea a cerealelor și de trei ori mai mare decât a cartofilor.

Din cauza conținutului ridicat în zaharoză, melasa normală se prezintă ca un lichid siropos, având o vâscozitate foarte mare. Culoarea ei variază de la galben închis până la negru. Are gust dulce amărui și un miros caracteristic de cafea prăjită.

Densitatea ei la temperatura de 15⁰ variază între 1,39 și 1,42, ceea ce corespunde la 72⁰ -80⁰ Balling sau 36⁰- 40⁰ Be. Această densitate ridicată arată că afară de zaharoză, melasa conține și alte subtanțe, denumite generic nezaharuri.

Compoziția chimică a melasei

Compoziția unei melase obișuite este aproximativ următoarea:

- Zaharoză: 48-50%;

- Zahăr invertit: 0,5-1%;

- Nezaharuri: 28-30%;

- Apă: 20-22%.

Când melasa este amestecată și cu reziduurile provenite de la rafinarea zagărului în compoziția ei, alături de zaharoză și zahăr invertit, se găsește și rafinoza, care face parte din grupa trizaharidelor și în conditiunile obișnuite de lucru la prelucrarea melasei, nu este fermentascibilă. De aceea, prezența rafinozei micșorează valoarea melasei.

Zahărului invertit provine din sfeclă, care de fapt conține o cantitate mi mare, dar o parte se distruge ca urmare a tratării zemurilor de sfeclă cu oxid de calciu (var).

Zahărul invertit este un amestec în proporții egale de două hexoze (C6H12O6), din care una este dextroza sau glucoza, iar cealaltă levuloza sau fructoza.

Prezenta zahărului invertit în sfeclă nu este întămplătoare.El constitue faza intermediară în sinteză, adică în procesul biochimic de formare al zaharozei.

Reacția chimică este urmatoarea :

C6H12O6 + C6H12O6 - H2O = C12H22O11

Numele de zahăr invertit se datorează reversibilității reacțiunii arătate mai sus.

Principalele microelemente din melasa :

Carbon 33

Azot 1,5-2

Fosfor 0,03

Potasiu 6

Magneziu 0,025

Calciu 0,3