Tehnologia laptelui de consum - oaie

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 16430
Mărime: 1.25MB (arhivat)
Publicat de: Gaby Gabriella R.
Puncte necesare: 11

Cuprins

  1. CAPITOLUL 1 ANALIZA COMPARATIVĂ A RASELOR DE ANIMALE DIN SPECIA DE LA CARE PROVINE LAPTELE-OAIE 1
  2. 1.1. Generalități 1
  3. 1.2. Rase de oi 3
  4. 1.2.1. Rasa Țigaie 3
  5. 1.2.2. RasaȚurcană 4
  6. 1.2.3. Rasa Merinosul 5
  7. 1.2.4. Rasa Karakul 6
  8. CAPITOLUL 2 PROPRIEȚĂȚILE FIZICE ȘI CHIMICE, ÎNCĂRCĂTURA BACTERIANĂ ȘI ALTERABILITATEA LAPTELUI DE OAIE 8
  9. 2.1. Laptele de oaie 8
  10. 2.2. Caracteristicile fizice ale laptelui de oaie 9
  11. 2.3. Compoziția chimică 9
  12. CAPITOLUL 3 FLUXURI TEHNOLOGICE SPECIFICE PENTRU PASTEURIZAREA LAPTELUI 13
  13. 3.1. Condiționarea și păstrarea laptelui imediat după mulgere 13
  14. 3.2. Transportul laptelui la fabrică 14
  15. 3.3. Recepția laptelui 16
  16. 3.3.1 Recepția cantitativă a laptelui 16
  17. 3.3.2 Recepția calitativă a laptelui 17
  18. 3.4. Curățirea laptelui 18
  19. 3.5. Răcirea laptelui 20
  20. 3.5.1. Răcirea laptelui cu răcitoare plane și răcitoare cu plăci 22
  21. 3.6. Normalizarea laptelui 22
  22. 3.7. Omogenizarea laptelui 25
  23. 3.8. Pasteurizarea laptelui 27
  24. 3.8.1 Generalități 27
  25. 3.8.2 Instalații de pasteurizare a laptelui 30
  26. 3.8.3 Răcirea laptelui după pasteurizare 33
  27. CAPITOLUL 5 DESCRIEREA OPERAȚIILOR TEHNOLOGICE SPECIFICE FLUXULUI ADOPTAT 36
  28. 5.1. Tansportul laptelui materie laptelui 36
  29. 5.2. Recepția cantitativă și calitativă a laptelui 36
  30. 5.2.1. Generalități 36
  31. 5.2.2. Calculul bilanțului de materiale 37
  32. 5.3. Curățarea și filtrarea laptelui de impurități mecanice 38
  33. 5.3.1. Generalități 38
  34. 5.3.2. Calculul bilanțului de materiale 38
  35. 5.4.Răcirea laptelui 39
  36. 5.4.1. Generalități 39
  37. 5.4.2. Calculul bilanțului de materile 39
  38. 5.5. Normalizarea laptelui 40
  39. 5.5.1 Generalități 40
  40. 5.5.2. Calculul bilanțului de materiale 40
  41. 5.6. Omogenizarea laptelui 41
  42. 5.6.1. Generalități 41
  43. 5.5.2. Calculul bilanțului de materiale 41
  44. 5.7 Pasteurizarea laptelui 42
  45. 5.7.1. Generalități 42
  46. 5.7.2. Calculul bilanțului de materiale 43
  47. 5.8. Răcirea laptelui după pasteurizare în tancuri izoterme 43
  48. 5.8.1 Generalități 43
  49. CAPITOLUL 6 CALCULE TEHNOLOGICE 45
  50. CAPITOLUL 7 ADOPTAREA ECHIPAMENTELOR REALE A FLUXULUI ALES 50
  51. 7.1. Tansportul laptelui - Autocisterna 50
  52. 7.2. Bazinele de recepție 50
  53. 7.3. Curățarea laptelui - curățătorul centrifugal 50
  54. 7.4. Răcitoare lapte cu plăci 51
  55. 7.5. Normalizarea laptelui- separatorul centrifugal 52
  56. 7.6. Omogenizarea laptelui 53
  57. 7.7. Pasteurizarea laptelui - pasteurizator cu plăci 54
  58. 7.8. Tancuri izoterme de stocare a laptelui 55
  59. CAPITOLUL 8 NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII PENTRU FLUXUL ADOPTAT 57
  60. CAPITOLUL 9 NORME DE IGIENĂ 58

Extras din proiect

CAPITOLUL 1 ANALIZA COMPARATIVĂ A RASELOR DE ANIMALE DIN SPECIA DE LA CARE PROVINE LAPTELE-OAIE

1.1. Generalități

Oaia domestică (Ovis aries) este o specie de mamifere rumegătoare, copitate, domesticite, crescute pentru lână, piele, blană, carne și lapte, având cea mai largă distribuire în lume dintre animalele domestice, putând fi găsite în aproape toate țările lumii.

Importanța ovinelor în economia națională constă în foloasele pe care le aduc acestea omului. De la ovine se obțin produse alimentare foarte prețioase ca laptele și carnea care sunt produse de valoare nutritivă și biologică superioară.

Se mai pot obține ca materii prime lâna, pielicele, piei, care contribuie la dezvoltarea și diversificarea industriei textile și ușoare. De asemenea este important și gunoiul de grajd care contribuie la ameliorarea fertilității solului.

Ovinele se caracterizează printr-o capacitate ridicată de adaptare la mediu, ceea ce determină răspândirea lor în diverse zone ale globului cu caracteristici geoclimatice și tehnologii de creștere foarte diferite, în funcție de condițiile de mediu, posibilitățile de furajare și particularitățile biologice ale speciei.

Sunt sensibile la umezeală atât climatul umed și rece cât și cel umed și cald influențează negativ asupra sănătății și productivității ovinelor, limitând aria lor de răspândire. Zonele cele mai favorabile și mai intens populate de ovine sunt cele cu climat temperat și oceanic. Zona mediterană, caracterizată prin condiții climatice foarte favorabile, se evidențiază printr-o dezvoltare accentuată a creșterii ovinelor.

Comparativ cu alte specii de animale, oile manifestă, în general, cerințe mai reduse față de adăpost, hrană și îngrijire. Folosesc unele surse furajere, care nu sunt pe placul altor specii de animale de fermă, valorificând și o serie de reziduuri vegetale, contribuind astfel considerabil la sporirea eficienței ramurii.

Ovinele se caracterizează printr-un șir de particularități morfologice și fiziologice determinate de modul de viață, creștere și direcția de exploatare. Acestea sunt următoarele:

- oile, fiind animale cu instinct gregar, foarte dezvoltat, se întrețin în grupe determinate de tehnologia de creștere;

- datorită conformației specifice a botului și a subregiunelor gurii, oile pot utiliza cu ușurință pășune, folosind 590 de specii de vegetație;

- aparatul digestiv la oaie este foarte dezvoltat, fapt ce contribuie la buna valorificare a nutrienților voluminoase, bogate în celuloza;

- oaia este un animal rezistent, cu picioare puternice, fapt ce îi permite să parcurgă distanțe mari în căutarea hranei.

Oile au un bot lung, destul de îngust și urechi ascuțite, coarnele sunt scobite, neramificate, care nu le cad, lungimea lor este de aproximativ 1,5 m și un adult poate cântării între 75-200 kg.

Oile se caracterizează prin calități productive înalte, prima împerechere a mioarelor se face la 16-17 luni iar în condiții de întreținere și alimentație favorabile la 12 luni. De la 100 de oi se obțin 110-140 miei la o fătare, de la unele rase prolifice 180-250 de miei. Fată o dată sau chiar de două ori pe an.

Ating dezvoltarea corporală completă la vârsta de 2,5-3,5 ani. Ritmul de creștere este influențat de tipul morfo-productiv. Durata de exploatare a oilor este de 6-7 ani. Indicii de producție sunt determinați de particularitățile constituționale și morfologice.

Constituția și conformația corporală sunt dereminate de adaptarea la anumite condiții de creștere și exploatare, precum și de nivelul de selecție. Constiuția se apreciază după particularitățile de conformație corporală, aspectul și structura pielii, musculatură, producția piloasă, osătură etc.

Fără îndoială că, dintre toate speciile de animale, specia ovină este mai mult dependentă de factorii variabili ai mediului natural, care își exercită influența în raport cu particularitățile biologice și cu direcțiile de producție ale diferitelor rase.

În țara noastră creșterea oilor specializate pentru producția de lapte, Filip precizează că, în condițiile climatului uscat de la noi, oile nu vor putea da aceeași cantitate de lapte ca în țările cu climă umedă. Experiența creșterii oilor Friză a confirmat aceasta.

La ovine se definesc diverse tipuri morfo-productive cu o singură producție (de lână, de carne, de lapte, de pielicele) și producții mixte (de lână-carne, de carne-lână, de lapte-lână, de lână-lapte și de pielicele-lapte-lână).

Pentru întocmirea unei clasificări științifice a raselor de oi s-au propus mai multe criterii, având la bază ca elemente principale: originea, unele caractere morfologice sau aptitudinile zooeconomice.

Trebuie totuși să remarcăm că nici una din clasificările propuse nu a putut satisface în întregime exigențele unei bune clasificări.

Mai recomandabilă este clasificarea care folosește drept criteriu de bază produsul economic specific al raselor, cum este lâna, carnea, laptele sau aptitudinile zooeconomice principale. Acest sistem de clasificare este mai practic și are avantajul că arată precis producția principală și înlesnește orientarea, atunci când se aleg rase de oi pentru o producție oarecare.

După acest sistem de clasificare, rasele și varietățile de oi se pot împărți astfel:

1. Rase de lână, în care intră toate tipurile de Merinos de lână și în general toate rasele de oi cu lână fină. Din acestă grupă însă nu face parte Merinosul precoce;

2. Rase de carne, în care se încadrează oile precoce de carne engleze,cu cele doua grupe: rase de oi cu lână lungă și rase de oi cu lână scurtă;

3. Rase de lapte, din care fac parte rasa Friza și rasele de lapte din Franța: larzac și Millery.

4. Rase de carne și lână, în care intră Merinosul precoce, Ile de france, combinații dintre rasele precoce de carne și rasele cu lână fină și semifină- Corriedale;

5. Rase de lână și lapte din care fac parte rasa Țgaie și varietatea Spancă;

6. Rase de pielicele și lapte, din care fac parte rasele Karakul, Țurcană Sokolsk, Reșetilov, Malici etc.;

7. Rase de carne și grăsime, în care intră oile cu fesa grasă de tip Kurdiuk: Ghissar, Edilbaev, Degheress, Ciuntuk, Saradjin etc.;

8. Rase de blană (cojoace), în care intră rasa Romanov, oile nordice cu coadă scurtă etc;

Preview document

Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 1
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 2
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 3
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 4
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 5
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 6
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 7
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 8
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 9
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 10
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 11
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 12
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 13
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 14
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 15
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 16
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 17
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 18
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 19
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 20
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 21
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 22
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 23
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 24
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 25
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 26
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 27
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 28
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 29
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 30
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 31
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 32
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 33
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 34
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 35
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 36
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 37
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 38
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 39
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 40
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 41
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 42
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 43
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 44
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 45
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 46
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 47
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 48
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 49
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 50
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 51
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 52
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 53
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 54
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 55
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 56
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 57
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 58
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 59
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 60
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 61
Tehnologia laptelui de consum - oaie - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia laptelui de consum - oaie.docx

Alții au mai descărcat și

Tehnologia de obținere a cașcavalului din lapte de oaie și elemente de control al calității

I. TEMA DE PROIECTARE. DATE INIȚIALE Fig. I.1. Cascaval din lapte de oaie Laptele, prin numeroasele însușiri pe care le posedă, constituie unul...

Proiectarea unei secții de producere caș de oaie

MEMORIU JUSTIFICATIV Oaia străveche, denumită de specialisti ovis vignei, este strămoasa tuturor raselor de oi din Europa. Se consideră că din...

Tehnologia de Obținere a Ghiudemului

Capitolul 1 CARNE SI PREPARATE DIN CARNE 1.1Generalităţi Prin carne se intelege musculature striată a carcasei impreună cu toate ţesuturile cu...

Fermă de ovine cu alimentare din surse energetice regenerabile

REZUMAT Mediul natural, oferă omenirii cel mai prețios dar, resursele regenerabile. Decizia de a exploata aceste resurse regenerabile aparține...

Obținerea smântânii dulci din lapte de vacă

Capitolul 1. Analiza comparativă a raselor de proveniență a laptelui de vacă. Creșterea taurinelor reprezintă o parte constitutivă și...

Importanța creșterii ovinelor în România

SITUAŢIA CREŞTERII OVINELOR PE PLAN MONDIAL Resursele naturale, posibilităţile sporite de asigurare a hranei, caracteristicile mediului,...

Compot de Gutui

Introducere Importanța gutuilor în alimentație Efectele pozitive ale gutuilor asupra sănătății sunt mai puțin cunoscute, acestea influențează în...

Tehnologia de obținere a rachiului de tescovină

Alcoolul de tescovină este o băutură alcoolică obținută prin distilarea tescovinei după faza de fermentație. Tescovina de struguri reprezintă...

Te-ar putea interesa și

Secție de Prelucrare a Laptelui în Brânzeturi

Să se proiecteze o secţie de prelucrare a laptelui în brânzeturi cu pastă opărită (caşcaval) cu o capacitate de 3000 kg/24 h. Materia primă va fi...

Controlul calității laptelui

ARGUMENT Calitatea produselor reprezintă ansamblul unei valori de întrebuinţare, ce exprimă gradul de a satisface nevoia sociala în funcţie de...

Implementarea HACCP în sectorul de producție și procesare a laptelui. studiu de caz - brânza de burduf

INTRODUCERE Sistemul HACCP a fost dezvoltat iniţial ca model de control al calităţii în procesarea alimentelor, dar obligaţia produselor de marcă...

Linie tehnologică tradițională de procesare a cașcavalului

TEMA PROIECTULUI Proiectarea unei sectii de prelucrare a laptelui in branzeturi cu pasta oparita (cascaval). Materia primă va fi laptele de oaie,...

Tehnologia Fabricării Laptelui de Consum

Capitolul I: GENERALITĂŢI Industria laptelui este una din subramurile industriei alimentare producătoare de alimente, având rolul de a transforma...

Importanța creșterii ovinelor în România

SITUAŢIA CREŞTERII OVINELOR PE PLAN MONDIAL Resursele naturale, posibilităţile sporite de asigurare a hranei, caracteristicile mediului,...

Tehnologia produselor din lapte - brânzeturile

TEMA DE PROIECT Sa se obtina branza de vaca folosind ca materie prima o cantitate de lapte normalizat 1989L cu concentratia de grasime 3,1%....

Produs tradițional - cașcavalul

1. TRADIŢIONALITATEA Elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare apartinând aceleiasi...

Ai nevoie de altceva?