Tehnologia morăritului

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 8925
Mărime: 152.87KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

1. Tema si obiectivele proiectului .. 3

2. Materia prima utilizata ... 3

2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor . 3

2.2. Caracteristici tehnologice ale cerealelor . 8

3. Produse finite ... 11

3.1. Caracteristici fizico-chimice ale fainii .. 11

3.2. Caracteristici tehnologice ale fainii .. 14

4. Elemente de inginerie tehnologica ... 15

4.1. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis .. 15

4.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis . 17

4.3. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie . 20

5. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis . 23

5.1. Dimensionarea si alegerea valturilor 23

5.2. Calculul valturilor . 24

5.3. Dimensionarea si alegerea sitelor plane ... 26

5.4. Calculul sitelor plane 27

5.5. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris 29

5.6. Calculul masinilor de gris . 30

6. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis .. 31

Bibliografie .. 34

Extras din document

1. TEMA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI

Sa se proiecteze si sa se stabileasca diagrama tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 35t/24h pentru faina neagra 85% ,masa hectolitrica a graului fiind de 75 kg/hl.

Capacitatea de productie, clasificare:

Din punct de vedere al capacitatii de productie, morile se grupeaza in:

- mori de capacitate mica: pana la 50 t / 24 h cereale macinate;

- mori de capacitate medie: de la 50 la 200 t / 24 h cereale macinate;

- mori de capacitate mare: peste 200 t / 24 h.

Moara de grau are capacitatea de 35t / 24h, deci este o moara de capacitate mica.

Morile de capacitate mica au diagrama tehnologica dezvoltata, cu un proces redus de curatire a grisurilor la macinarea graului. In cazul macinisurilor dezvoltate se obtine un singur sortiment de faina, sau mai multe sortimente de faina.

2. MATERIA PRIMA UTILIZATA

2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor

Graul - este cereala care ocupa primul loc ca materie prima la fabricarea fainii. Graul comun (Triticum vulgare) este specia care are cea mai larga intrebuintare la fabricarea fainii de panificatie. Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. De-a lungul partii concave se afla santuletul. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisori. Dimensiunea boabelor de griu comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2,8 si 3,3 mm grosime. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul, aleuronul, endospermul si germenele.

Din punct de vedere organoleptic bobul de grau trebuie sa aiba un aspect normal, caracteristic cerealelor sanatoase.Boabele sanatoase au un aspect lucios, iar cele bolnave au aspect mat.

Culoarea variaza de la galben deschis la galben roscat.

Mirosul trebuie sa fie caracteristic cerealelor din care provin, sa nu prezinte miros de mucegai, de incins, de substante toxice folosite la dezinsectie.

Gustul trebuie sa fie putin dulceag, nu trebuie sa fie amar, acru, ranced sau mucegait.

Structura anatomica a bobului de grau

Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. De-a lungul parti concave se afla santuletul. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisor. Dimensiunea boabelor de grau comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2,8 si 3,3 mm grosime. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul bobului, stratul aleuronic, endospermul sau stratul subaleuronic si embrionul.

Pericarpul invelisului este format din 4-5 straturi de celule suprapuse: epicarpul sau epiderma externa, mezocarpul format din 2-3 randuri de celule, si endocarpul sau epiderma interna.

Epiderma este foarte subtire fiind formata dintr-un singur rand de celule care au o membrana celulozica rezistenta si translucida.Mezocarpul este format din celule mai alungite.

Endocarpul este format dintr-un strat de celule si mai alungite sub care urmeaza un strat de celule cu forma de tub asezate perpendicular pe primele pentru a marii rezistenta endospermului.

Stratul aleuronic este format din celule mari cu pereti grosi care au in sectiune o forma aproape patrata, in apropierea germenului celulele stratului aleuronic devin din ce in ce mai mici apoi dispar. Acest strat contine in proportie ridicata substante proteice sub forma de granule foarte fine, compacte si cu aspect cornos. Acest strat ocupa 7-9% din bobul intreg. Stratul aleuronic este lipsit de granule de amidon.

Endospermul sau miezul fainos constituie tesutul de rezerva in care sunt acumulate substantele hranitoare necesare dezvoltarii noii plante. El este format din celule mari cu pereti subtiri, in care se gasesc granule de amidon de diferite dimensiuni. In spatiile libere, intre granulele de amidon, se gasesc substantele proteice de culoare galbuie-bruna. In exterior, endospermul este format dintr-un strat de celule cu pereti ingrosati,care contin substante proteice si grasimi. Acest strat numit strat subaleuronic, face legatura intre invelisurile boabelor de cereale si endospermul propriu-zis. Continutul de substante minerale, celuloza, pentozan, vitamine si enzime este foarte mic in endosperm.

Embrionul sau germenele ocupa 1,4-2,8% din bobul de grau e gaseste localizat la unul din capetele bobului. Datorita valorii lui nutritive si continutului ridicat de vitamina E embrionul trebuie extras in proportie mare in procesul de macinis.

In urma macinarii graului, partile componente ale boabelor sunt transformate in felul urmator: endospermul in faina, invelisurile in tarate, iar embrionii fie ca ajung in faina sau in tarate, intr-un proces tehnologic de macinis necorespunzator, fie ca sunt obtinuti separat.

Bibliografie

1. Costin I., 1988, Cartea morarului, Editura Tehnică, București.

2. Costin I., 1983, Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului, Editura tehnică, București.

3. Danciu I., 1997, Tehnologia și utilajul industriei morăritului, Vol I, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu.

4. Leonte M., 2001, Tehnologii și utilaje în industria morăritului, Editura Millenium,Piatra Neamț.

5. Nicolaescu M.,Moldoveanu Gh.,Teodorescu R, 1973, Exploatarea și întreținerea utilajelor din industria morărit și panificație, Editura Tehnică, București.

6. Modoran D.,Modoran Constanța,Țibulcă D., 2003, Îndrumator de proiectare în industria alimentară, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca.

7. Ministerul Industriei Alimentare-Centrala industriei de morărit si panificație, 1989, Colecție de standarde pentru industria de morărit și panificație, Vol II, Centrul de organizare și calcul, București.

Surse de pe internet :

http://www.rompan.ro/index.php?page=fainaneagra

http://www.naturalia.ro/catalog/grau.php?pag=alimentatie

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38586

Preview document

Tehnologia morăritului - Pagina 1
Tehnologia morăritului - Pagina 2
Tehnologia morăritului - Pagina 3
Tehnologia morăritului - Pagina 4
Tehnologia morăritului - Pagina 5
Tehnologia morăritului - Pagina 6
Tehnologia morăritului - Pagina 7
Tehnologia morăritului - Pagina 8
Tehnologia morăritului - Pagina 9
Tehnologia morăritului - Pagina 10
Tehnologia morăritului - Pagina 11
Tehnologia morăritului - Pagina 12
Tehnologia morăritului - Pagina 13
Tehnologia morăritului - Pagina 14
Tehnologia morăritului - Pagina 15
Tehnologia morăritului - Pagina 16
Tehnologia morăritului - Pagina 17
Tehnologia morăritului - Pagina 18
Tehnologia morăritului - Pagina 19
Tehnologia morăritului - Pagina 20
Tehnologia morăritului - Pagina 21
Tehnologia morăritului - Pagina 22
Tehnologia morăritului - Pagina 23
Tehnologia morăritului - Pagina 24
Tehnologia morăritului - Pagina 25
Tehnologia morăritului - Pagina 26
Tehnologia morăritului - Pagina 27
Tehnologia morăritului - Pagina 28
Tehnologia morăritului - Pagina 29
Tehnologia morăritului - Pagina 30
Tehnologia morăritului - Pagina 31
Tehnologia morăritului - Pagina 32
Tehnologia morăritului - Pagina 33
Tehnologia morăritului - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia moraritului.doc

Alții au mai descărcat și

Implementarea Sistemului HACCP pentru Laptele de Consum

1. DEFINIREA CÂMPULUI STUDIULUI Având în vedere gradul ridicat de infectare a laptelui crud cu germeni patogeni, eventuala poluare cu substanţe...

Tehnologia morăritului și a panificației

Să se proiecteze şi să se stabilească schema tehnică pentru o moară de grâu cu capacitatea de 110 t/24h pentru făină semi 24% şi făină neagră 56%,...

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Calitatea Materiilor Prime în Obținerea Făinii de Grâu

INTRODUCERE Industria alimentară prezintă o serie de particularităţi faţă de alte ramuri industriale legate atât de natura materiilor prime...

Utilaje și Instalații pentru Pasteurizare

Utilajele utilizate pentru realizarea tratamentelor termice de stabilizare microbiologică trebuie să asigure încălzirea produsului la temperatura...

Tehnologie și control în industria morăritului - tipuri de faină

1 Generalitati Cerealele sunt plante agricole anuale, care fac parte din familia Gramineelor (excepţie face hrişca) Ele se cultivă pentru boabe;...

Utilaje pentru morărit și panificație

1. Notinuni generale despre morarit. Diagrama tehnologica a morii de porumb. Rolul valtului de porumb pentru regim prestator in cadrul procesului...

Te-ar putea interesa și

Tehnologia morăritului

1. Scopul si obiectivele proiectului Să se proiecteze şi să se stabilească schema tehnologică pentru o moară de grâu cu capacitatea 160 t/ 24 h...

Tehnologia morăritului - schemă tehnică pentru o moară de porumb

1.Tema proiectului Sa se proiecteze si sa se stabileasca schema tehnica pentru o moara de porumb cu capacitatea de 40t/24h pentru malai extra,...

Tehnologia morăritului și panificației - pâine cu cartofi

1. Consideraţii generale Ca în majoritatea ramurilor industriale, şi în industria alimentară pentru prezentarea fluxurilor tehnologice se...

Tehnologia morăritului și a panificației

Să se proiecteze şi să se stabilească schema tehnică pentru o moară de grâu cu capacitatea de 110 t/24h pentru făină semi 24% şi făină neagră 56%,...

Tehnologia morăritului

1.Tema proiectului Să se proiecteze şi să se stabilească diagrama tehnologică pentru o moară de secară cu capacitatea de 35t/24h pentru făină albă...

Tehnologia Morăritului

- TEHNOLOGIA MORĂRITULUI Morăritul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind într-o evoluţie permanentă paralel cu dezvoltarea...

Tehnologia morăritului

1. Scurt istoric al activitatii de morarit Măcinarea cerealelor este una din cele mai vechi îndeletniciri, de-a lungul timpului, iar echipamentele...

Tehnologia morăritului

1.TEMA PROIECTULUI Să se proiecteze si sa se stabilească schema tehnica pentru o moara de porumb cu capacitatea de 87t/24h pentru mălai superior....

Ai nevoie de altceva?