Tehnologia morăritului - schemă tehnică pentru o moară de porumb

1.Tema proiectului

Sa se proiecteze si sa se stabileasca schema tehnica pentru o moara de porumb cu capacitatea de 40t/24h pentru malai extra, greutatea hectolitrica a porumbului fiind 75kg/hl.

2. Materia prima utilizata

Structura anatomica a bobului de porumb

Porumbul este una dintre cele mai importante plante de cultura de pe planeta noastra.

Cultura porumbului ocupa locul trei dintre plantele agricole cultivate pe toate continentele. Fata de celelalte cereale, pe langa productia ridicata la hectar (pana la 5000 kg boabe la ha), porumbul prezinta o rezistenta sporita la seceta,la boli si intemperii.

Boabele de porumb se folosesc pe scara larga in alimentatia omului, in industrie ca materie prima si in furajarea animalelor.

Faina de porumb obtinuta din boabele de porumb, este folosita la prepararea unor produse alimentare cu valoare nutritiva ridicata. De asemenea, boabele de porumb se utilizeaza ca materie prima in industria alcoolului rafinat, a amidonului, a dextrinei si glucozei, a uleiurilor rafinate (din germeni de porumb). In productia mondiala de grasimi vegetale comestibile, porumbul este folosit in proportie de 2%.

Din 100 kg boabe de porumb putem obtine urmatoarele produse: 77 kg faina, 63 kg amidon, 71 kg glucoza sau 44 l alcool rafinat, iar din embrionul de porumb rezulta 1,8-2,7 l ulei rafinat dietetic si 3,6 kg tarate folosite la furajarea animalelor.

Folosirea unor soiuri de porumb productive (hibrizi dubli) natura solului, conditiile agrotehnice, etc. duc la obtinerea unor recolte sporite.

Porumbul face parte din fam. Gramineae, subfam. Panicoideae tribul Maydeae. Criteriile de baza ale porumbului (Zea mays L.) le constituie caracteristicile endospermului. Pe baza acestor caracteristici s-au determinat urmatoarele convarietati:

-Zea mays indurata Sturt (porumb cu bobul tare) este specia cu bobul neted, lucios caracterizat printr-o textura cornoasa, dezvoltat pe cea mai mare parte a endospermului; are stratul amidonos repartizat in jurul embrionului. Acest porumb mai poarta denumirea de porumb "sticlos". Are un bob de culoare alba, galbena, violacee, portocalie sau rosie, avand forme ale bobului de la mare la mic in functie de perioada de vegetatie.

-Zea mays dentiformis Kőrn (porumbul dinte de cal) se caracterizeaza printr-un endosperm cornos in partea periferica a bobului. Prezinta o structura fainoasa care ocupa partea de mijloc si superioara a bobului. Dupa uscare partea fainoasa se contracta determinand ca in partea superioara a bobului sa se formeze insusiri asemanatoare dintelui de cal, de unde si denumirea populara. Majoritatea hibrizilor dublii si simpli cultivati apartin acestei convarietati. Suprafata bobului prezinta incretituri, o culoare alba, galbena, violacee sau rosie.

-Zea mays aurista Grebensc (porumbul cu bob intermediar) cu endosperm ce are insusiri intermediare primelor doua convarietati, se caracterizeaza printr-un bob rotunjit cu o pata mata in varf, rareori cu o adancitura neinsemnata.

-Zea mays rugosa Bonaf. sin cu Zea mays saccharata (porumbul zaharat) cu bobul transparent si rugos la exterior, cu un continut ridicat de amilodextrine si sarac in amidon. Portiunea cornoasa este redusa la un strat subtire periferic. Boabele sunt mari fara luciu, de culoare galbena, roz, rosie, violacee, cenusie sau neagra. Se utilizeaza in hrana populatiei fie sub forma de stiuleti fierti, proaspeti sau conservati, fie sub forma de boabe fierte sau ca si garnituri.

-Zea mays everta Sturt (porumbul pentru floricele) se caracterizeaza prin boabe mici, lucioase ce au endospermul cornos, cu varful rostrat sau rotunjit. Prin incalzire vaporii de apa din bob exercita o presiune puternica asupra exteriorului si prin expandare formeaza o masa alba, spongioasa, rezultand floricelele.

Hibrizii de porumb

Sub denumirea de hibrizi trebuie cuprinsi numai hibrizii obtinuti pe baza de linii consangvinizate. Acestia pot fi :

-hibrizi simpli HS (intre doua linii consangvinizate)

-hibrizi dubli HD (intre doi hibrizi simpli)

-hibrizi triliniari HT (intre un hibrid simplu si o linie consangvinizata)

La noi in tara se cultiva doua soiuri si anume:

-porumb cu boabe mari (sticloase) care se caracterizeaza printr-un continut mai mare de substante azotoase decat celelalte soiuri;

-porumb cu boabe fainoase, care are un continut mare de amidon si mai scazut in substante azotoase. Aceste soiuri se preteaza pentru industrializare obtinandu-se alcool, amidon, glucoza si dextrina.