Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 11057
Mărime: 260.86KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
UNIVERSITATEA BIOTERRA FACULTATEA C.E.P.A

Cuprins

1. TEHNOLOGIA DE CRESTERE, REPRODUCTIE SI AMELIORARE A BOVINELOR

2. TEHNOLOGIA CRESTERII OVINELOR

3. TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR

4. TEHNOLOGIA CRESTERII PASARILOR

Extras din document

TEHNOLOGIA DE CRESTERE, REPRODUCTIE SI AMELIORARE A BOVINELOR

TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR

- In conditiile economiei de piata, este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte, ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete).

- Pentru eficientizarea cresterii taurinelor, se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna, dar destul de simpla.

- Calea cea mai sigura, rapida si eficienta de sporire, imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte, o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.

- Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar.

- Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%, imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei, toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte.

I. ETAPELE FURAJARII

Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare, in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos, obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. De asemeni, trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar, timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale, astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile.

In furajarea bovinelor, intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea, astfel:

1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar

2. Hranirea vacilor dupa fatare

3. Hranirea vacilor in functie de productia de laptE

4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : - 0-3 luni

- 3-6 luni

- 6-12 luni

- 12-18 luni

- peste 18 luni (juninci)

1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar

Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte, fiindu-i caracteristice urmatoarele:

- vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere

- vacile isi intensifica metabolismul, continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare

- apetitul scade, devenind cel mai redus

- vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei

- furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului, iar prin depuneri masive de calciu, acesta creste in volum, rezultind probleme la fatare.

Cu aproape doua luni inainte de fatare, vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. In tot acest timp, gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata, mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz, borhot, etc.)

Furajele trebuie sa fie de calitate, fara mucegaiuri, ne-inghetate sau cu pamint pe ele, iar apa sa aiba temperatura normala ( din put, fintina), nu rece sau cu gheata.

Furajele se administreaza in 2-3 tainuri, la distante de 6-7 ore intre ele, tainul de seara fiind in cantitate mai mare, in special grosiere sau fin.

2. Hranirea vacilor dupa fatare

Dupa fatare, organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate, are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte.

Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs, se impune ca timp de 2-3 zile, vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda, la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. 40 de zile si in cea imediat urmatoare, este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente, completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte.

3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte

Un aspect deosebit de important si mai putin respectat, este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. Pentru obtinerea unui litru de lapte, in medie, se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate

Imediat dupa fatare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte.

Preview document

Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 1
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 2
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 3
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 4
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 5
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 6
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 7
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 8
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 9
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 10
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 11
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 12
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 13
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 14
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 15
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 16
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 17
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 18
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 19
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 20
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 21
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 22
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 23
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 24
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 25
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 26
Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia Obtinerii si Procesarii Produselor de Origine Animala.doc

Alții au mai descărcat și

Vinurile din Banat

PARTEA I CAP. 1 INTRODUCERE ROMÂNIA, UNA DIN MARILE ŢĂRI VITICOLE ALE LUMII Dezvoltarea sectorului viticol în tara noastră se datorează...

Tehnologia Margarinei

I.Introducere Fabricarea margarinei îsi are originea în secolul 19, când Mege-Mouries a efectuat unele cercetari cu intenţia de a înlocui untul....

Tehnologia Obtinerii Berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Ai nevoie de altceva?