Tehnologia Obținerii Uleiului de floarea-soarelui

1. Introducere

Fabricarea uleiurilor vegetale constituie o subramură importantă a industriei alimentare. Această industrie contribuie la valorificarea potenţialului agricol al ţării noastre. Produsele obţinute sunt destinate consumului uman. Prelucrarea uleiurilor vegetale are o veche tradiţie pe teritoriul României. La începutul secolului XX.-lea începe producţia şi prelucrarea seminţelor de floarea soarelui. Fabrici de ulei de capacitate mijlocie apar şi se dezvoltă în prima jumătate a secolului XX.

1.1. Materii prime uleioase

Numărul materiilor prime uleioase este foarte mare şi variat. Din peste 100 de plante uleioase, în prezent pe piaţa mondială se folosesc circa 40 ce aparţin la 11 familii botanice.

După provenienţa lor, materiile prime uleioase se grupează în:

• Seminţe de plantelor uleioase cultivate ce cuprind: floarea soarelui, soia, in, ricin, rapiţă, arahide, susan, muştar, mac, şofrănel, perila.

• Seminţe de plante textile- uleioase (mixte) grupă în care încadrăm bumbacul, cânepa, inul de fuior.

• Seminţe de plantelor neuleioase, necultivate sau aşa zisele buruieni uleioase în care încadrează: rapiţă sălbatică, pristolnicul.

• Fructe uleioase ale arborilor cultivaţi: măslin, cocos, palmier, nuc, cacao, migdal şi alţii.

• Fructe uleioase ale arborilor necultivaţi: jir, brad, molid, pin, casten.

• Subproduse şi deşeuri oleaginoase: seminţe de tutun, tomate, ardei, struguri, dovleac, germeni de porumb şi grâu, tărâţe de orez, sâmburi de cireşe, vişine, prune, deşeuri uleioase de la industria volatilă.

1.1.1. Despre floarea-soarelui

Floarea-soarelui este o plantă uleioasă de mare importanţă economică şi alimentară. Ea este originară din America Centrală (Mexic) şi a fost adusă în Europa în secolul al XVI-lea, fiind cultivată la început numai ca şi plantă de ornament. Planta reprezintă una dintre principalele surse de grăsimi vegetale, utilizate în alimentaţia omenirii, respectiv cea mai importantă sursa de ulei pentru România. Poziţia principală (95% din totalul producţiei acestor sector) este ocupată de uleiul de floarea soarelui.

1.1.2. Structura morfologică a seminţei de floarea-soarelui

Seminţele propriu-zise sunt alcătuite dintr-un înveliş protector mai mult sau mai puţin tare numit tegument sau coajă (pericarp) (care le apără de acţiunile mecanice şi biochimice), endospermul (miezul sau albumenul) şi embionul viitoarei plante.

Fig1. Structura morfologică a seminţei de floarea-soarelui

1-coajă; 2- tegument; 3- miez.

Tegumentul, ca parte protectoare a seminţei, este format din mai multe straturi de celule lignificate. El poate fi de diferite culori, gros sau subţire, neted sau zbârcit, reticulat, costat etc. La unele seminţe tegumentul prezintă diferite formaţiuni pe baza cărora se poate identifica cu uşurinţă specia respectivă.

Endospermul sau albumenul constituie rezerva de substanţe nutritive ale seminţei şi formează miezul acesteia. Seminţele care conţin endosperm se numesc albuminate şi aparţin plantelor din familiile: Euphorbiaceae, Gramineae, Papaveraceae, Solanaceae.

Seminţele lipsite de endosperm se numesc exalbuminate şi aparţin plantelor din familiile Curcubitaceae, Fagaceae şi Leguminoase.

La acestea endospermul este asimilat de embrion în momentul formării seminţei. Se cunosc şi seminţe intermediare sau parţial albuminate care au o cantitate mai mică de endosperm în vecinătatea tegumentului, aparţinând plantelor din familiile Cruciferae, Linaceae, Rosaceae.

La unele seminţe, ca de exemplu floarea soarelui, endospermul există un timp foarte scurt după formarea seminţei şi apoi se resoarbe. Acestea se numesc seminţe cu albumen-femeraid.

Embrionul conţine organele vegetative ale viitoarei plante: rădăciniţa, tulpiniţa, cotiledoanele şi muguraşul, care rămân în stare latentă până când sămânţa germinează. La seminţele albuminate, embrionul este în general mic în raport cu mărimea seminţei, pe când la seminţele exalbuminate embrionul este mare.

Tabel1. Compoziţia chimică a florii soarelui

Materia primă Apă

% Ulei

% Substanţe proteice

% Substanţe extractive neazotate

% Celuloză

% Cenuşă

%

Floarea soarelui 9-11 36-39 17,5-20 9-15 20-25 2,5-3

Miez de floarea soarelui 7-9 55-60 26-29 5-14 2-4 3-4

Coji de flosrea soarelui 13-15 0,5-1 1,5-4,5 26-34 53-64 1,8-2,1