Tradiții culinare Italia și Franța

I.Bucataria italiana

Bucataria italiana este una dintre cele mai renumite la nivel mondial si se caracterizeaza printr-o mare varietate a produselor utilizate, cat si printr-o mare diversitate regionala. Pastele, pizza si diferitele tipuri de risotto sunt astazi consumate in intreaga lume, dar bucataria italiana este in realitate mult mai variata. Astfel, regiunea Emilia-Romagna este cunoscuta pentru lasagna, tortellini, mortadella, prosciutto si parmezan. Napoli a creat pizza si mozzarella. Calabria se remarca prin utilizarea ardeiului iute si prin prepararea sortimentelor specifice de mezeluri. Sicilia este patria inghetatei, bucataria sa prezentand si influente arabe.

La fel ca si Franta, Italia este o tara a vinurilor si branzeturilor, avand numeroase produse traditionale de o calitate exceptionala. Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai ales cultura rurala si pe cea familiala. Accentul nu este pus atat pe complexitatea si rafinamentul unei bucatarii sofisticate, cat pe calitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie preparat cu seriozitate, respectand reteta originala, pentru a-i da gustul cunoscut din copilarie.

Aromele puternice, exotice nu sunt foarte indragite; in schimb, este apreciata combinarea subtila de gusturi autentice, fara excese si fara complicatii inutile. Italia se remarca si prin varietatea sa de masline, fiecare soi avand forme, culori si gusturi distincte. Aceste arome se regasesc in uleiurile de masline italiene, atat de apreciate pe plan interna-tional. Cea mai mare productie de ulei de masline este in Sicilia. Uleiurile din Toscana au o aroma delicata, regiunea Umbria produce uleiuri cu gust puternic, in timp ce uleiul de Trevi are o culoare de aur si un gust de migdale.

Italienii sunt cei mari consumnatori de paste din lume – in medie, fiecare italian consuma 28 kg de paste pe an. Pastele sunt de numeroase tipuri, iar stilurile in care pot fi gatite sunt si mai variate. Fiecare regiune detine propria sa specialitate de paste: farfalle, de exemplu provin din Bologna. In prezent, pastele preparate acasa sunt concurate de cele din comert. Reputatia cafelei italiene este bine cunoscuta, Italia detine un adevarat record in vanzarea de cafea, servita in numeroase forme.

I.1:MANCARURI CU SPPECIFIC ITALIENESC

Marea specialitate a italienilor sunt pastele, exista aproximativ 400 de tipuri de paste, date de forma si marimea lor. Fie sub forma de spaghete, vermicelli, linguini, penne, ravioli sau tortellini, pastele pot fi servite ca atare, cu diverse sosuri sau pot fi ingrediente ale altor feluri de mancare, precum salatele sau budincile. De exemplu, numai in bucataria specifica regiunii Emilia-Romagna putem gasi mai multe tipuri de paste: tortellini (in forma de inel), tagliatelle (in forma de panglica) si lasagna verde (cu adaos de spanac).

Fiecare regiune detine propria sa specialitate de paste: farfalle, de exemplu, provin din Bologna. Ca servire, sunt preferate portiile mici, de 90 de grame, si, in general, sunt aduse la masa dupa aperitive. Pasta italiana nu ar avea acelasi gust fara minunatul ulei de masline ce da un gust special pastelor si mai ales sosului. Unul dintre cele mai cunoscute sosuri pentru spaghe-te, este cel cunoscut ca sos de rosii proaspete, pomodoro fresco ce contine ulei de masline si o planta aromata. Verdeturile ca busuiocul, cimbrul sau oregano pot schimba gustul si savoarea fiecarui sos pentru spaghete.

1. MOZZARELLA

Mozzarella, in mod traditional, se prepara din lapte de bivolita de apa, specie care a fost adusa din Orient in secolul al XVII-lea. Patria branzei Mozzarella este Campania, regiunea din jurul orasului Napoli. Cererea fiind astazi foarte mare, se accepta adaosul de lapte de vaca.

Italienilor le place sa o consume la cateva ore dupa ce a fost preparata, ingaduindu-i doar ragazul in care sta la saramura. Data fiind zona de origine, Mozzarella este un ingredient foarte des intalnit la pizza.

2. PARMEZANUL

Parmezanul este o branza de origine italiana. In Uniunea Europeana, cuvantul parmezan este protejat si poate fi utilizat doar pentru a desemna branza originala Parmiggiano Reggiano produsa doar intr-o zona limitata din Nordul Italiei. Are o crusta stralucitoare, de culoare maro-auriu si interiorul de culoare galben pai, este foarte dura, are o consistenta granuloasa si friabila, este traversata de vinisoare si are aroma de fructe - mai ales de struguri - si de vin.

Arta prepararii branzeturilor poate fi considerata mai veche decat arta scrisului, prepa-rarea laptelui in vederea obtinerii branzei si derivatelor acesteia reprezinta o forma de supravie-tuire a omului din cele mai vechi timpuri.

Descoperita dintr-o greseala. Se pare ca prima branza a fost fabricata din lapte de capra sau de oaie, vaca fiind ultimul animal imblanzit de om. Necesita o perioada de maturare intre 1 - 4 ani si are un continut in grasimi intre 28% si 32%. Se poate taia desi este foarte greu si servi alaturi de vinuri italienesti gen Chianti, dar merge si alaturi de un vin rosu mai aspru. Cel mai adesea parmezanul este folosit ras, ca adaos la orice, datorita gustului sau inegalabil dulce-picant pizza, paste, salate, fripturi, sosuri, diverse mancaruri.Singurul defect este ca parmezanul are gust de vin bun si fiind foarte uscat se cere stropit, mai ales de vin rosu. Povestea spune ca branza a aparut initial dintr-o greseala: laptele a fost lasat lasat prea mult la pastrare si s-a acrit. Scurs de zer, s-a dovedit o descoperire importanta, surpusul putand fi pastrat in saramura, iar continutul de proteine al noului produs era foarte mare.