Tratarea Vinului Alb Sec

Introducere

„Cînd sorbiţi din cupe vinul, amintiţi-vă că beţi din sîngele viţei de vie, puterea pămîntului şi veşnicia soarelui.”

Vinificaţia este una din cele mai dezvoltate ramuri ale industriei alimentare şi una din cele mai importante ramuri ale economiei Republicii Moldova.

Tradiţiile vechi şi ultimele realizări ale tehnicii moderne fac ca vinurile moldoveneşti să fie cunoscute în toată ţara şi peste hotarele ei.

Republica Moldova dispune de condiţii naturale şi de producţie favorabile pentru dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei, care prezintă îndeletniciri de bază tradiţionle a populaţiei din majoritatea raioanelor şi de o deosebită importanţă pentru economia naţională a ţării.

Republica Moldova deţine un potenţial suficient pentru producerea vinurilor într-un sortiment corespunzător cererii pieţii actuale. Solul şi condiţiile climatice condiţionează fabricarea vinurilor roşii în sudul republicii, iar a vinurilor albe şi spumoase în centrul ei.

Suprafaţa viticolă în Republica Moldova ocupă 174 mii ha din care 75% - soiuri albe, 25% - soiuri roşii şi 35 mii ha soiuri pentru vinuri efervescente. Conform Concepţiei de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei elaborate pe termen mediu şi lung pînă în anul 2015 se preconizează de a creşte suprafaţa viticolă totală pînă la 214 mii ha. [10]

Direcţia prioritară în dezvoltarea vinificaţiei calitative o constituie promovarea şi stimularea producerii vinurilor de calitate superioară, inclusiv a celor cu denumire

de origine controlată, solicitate pe piaţa de desfacere.

La ora actuală în R.M. suprafaţa viilor care produc struguri destinaţi fabricării acestei categorii de vinuri este de 900 ha, iar volumul lor de producere constituie 320 mii dal sau 10 la sută din volumul total a vinurilor de calitate superioară. [8]

Sectorul vinicol include producerea şi îmbutelierea vinului şi a altor băuturi obţinute prin fermentarea strugurilor. Industria vinicolă naţională este reprezentată de către 160 fabrici de vin, inclusiv fabrici primare - care prelucreză strugurii şi produc vin în vrac, secundare – care îmbuteliază vinul şi mixte – ce prezintă o combinaţie între cele primare şi cele secundare.

Fabricile vinicole din Moldova au o capacitate anuală de îmbuteliere de aproximativ 45 mln. dal. Industria vinului este cea mai importantă ramură din Moldova. Ea contribuie la 25% din exporturi, 12% din producţia industriei de prelucrare, 4% din produsul intern brut şi 8% din veniturile bugetului de stat. [10]

Anul 2007 a fost unul care a pus punctul pe situaţia incertă ce se crease după interdicţiile introduse de către Federaţia Rusă. După cum se ştie, sistările exportului, în această ţară ne-au creat serioase incomodităţi financiare şi morale. Însă, sectorul agroindustrial al economiei, a depăşit cu succes dificultăţile legate de embargoul producţiei vinicole moldoveneşti pe piaţa din Rusia. Exportul de băuturi din struguri a fost deversificat, iar vinificaţia naţională şi-a sporit esenţial calitatea şi competitivitatea vinurilor şi băuturilor alcoolice tari.

Competitivitatea vinurilor şi distilatelor fabricate în R.M. a crescut în ultimii ani datorită acţiunilor realizate în ţară şi, în primul rînd, a reutilării a circa 25 de întreprinderi de procesare a strugurilor cu utilaj nou şi performant, produs la cele mai cunoscute concerne din Uniunea Europeană : « Velo » - Italia, «Pera », « Vaslin Boucher » şi « Gaquet » - Franţa, « Euro – Press » - Germania. Studiile comparative ale calităţii proceselor efectuate la liniile noi şi cele vechi produse în ex-URSS, realizate în anii 2000-2006, au demonstrat că noul utilaj asigură o calitate înaltă a mustului obţinut (conţinut în burbe de 2,5 ori mai scăzut, absorbţia de oxigen este de 2 ori mai joasă), precum şi a vinului tînăr.[27]

Calitatea materiei prime în ultimii 2 ani a crescut datorită intrării pe rod a celor peste 7000 ha de viţă de vie, avînd o recoltă globală de circa 70 mii tone de struguri. Gradul sanitar al strugurilor este asigurat totalmente prin implementarea procedurilor de protecţie integrată, elaborată de savanţii INVV, UASM, AŞM şi Centrului de încercare a preparatelor fitosanitare din Republica Moldova.

Sortimentul noilor plantaţii se bazează preponderent pe următoarele varietăţi : Cardonnay, Sauvignon, Aligote, Muscat Ottonel, Traminer roz, Riesling de Rhin, precum şi Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot noir. Au apărut primele plantaţii de soiuri ca : Rară neagră, Gammay freaux, Cabernet franc, Syrah, Malbec ş.a.