Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară

Proiect
10/10 (1 vot)
Conține 12 fișiere: docx, pdf
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 10762
Mărime: 1.95MB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Ministerul Educației și Tineretului al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Tehnologie și Management în Industria Alimentară

Cuprins

Introducere

1. Sarcina tehnică

1.1. Noţiuni teoretice a procesului de divizare a bucăţilor de aluat

1.2. Procesul tehnologic de divizare a bucăţilor de aluat

1.3. Analiza bibliografică a nivelului de dezvoltare tehnică a divizatoarelor

1.4. Studiul brevetelor

1.5 Parametrii tehnico - economici preconizaţi

2. Proiectul tehnic

2.1. Construcţia maşinii de divizat

2.2. Principiul de funcţionare a maşinii

2.3. Instrucţiuni de exploatare a utilajului

2.4. Reparatia utilajului

2.5. Impactul utilajului asupra mediului ambiant

2.5.1 Asigurarea protecţiei muncii

2.6 Calculul maşinii de divizat

2.6.1 Calculul tehnologic

2.6.2 Calculul energetic

2.6.3 Calculul cinematic

2.7 Parametrii tehnico- economici reali

Bibliografie

Anexe

Extras din document

Conform acestei metode- metoda bifazică aluatul se prepară în două faze: maia- aluat.

În I fază se pregăteşte maia lichidă sărată (MLS) cu umiditatea de 64-65%.

Astfel, la pregătirea maielei se dozează, conform reţetei, în malaxor tip X-12 (poz.61), făină din dozatorul pentru făină cu cîntar automat (poz.60)şi ingredientele lichide –soluţie de sare, suspensie de drojdie comprimata, drojdie lichida şi apă de la dozatorul de ingrediente cu acţiune continuă tip ВНИИХП-06 (poz.59). După amestecarea tuturor ingredientelor maiaua se transportă în cuvă de fermentare cu 5 secţii (poz.63), unde are loc fermenatrea propriu zisă.

Temperatura maielei variază între 28 şi 29 ºC, iar durata de fermentare 180 minute. Umiditatea maielei atinge 64-65%, iar aciditatea 2,5-3,0 º N.

În a II-a fază se pregăteşte aluatul, la pregătirea aluatului se dozează, conform reţetei, în malaxor cu acţiune continuă tip Х- 26 (poz.65), făină din dozatorul pentru făină cu cîntar automat (poz.60) şi maiaua fermentată din cuva de fermenatre cu 5 secţii (poz.63). Maiaua, din cuva de fermentare se scurge prin conductă şi fiind pompată de pompa nimereşte în malaxor, unde are loc frămîntarea intensivă a aluatului pînă la obţinerea unei mase omogene.

În prima parte a camerei de lucru aceste componente se amestecă minuţios. În a doua parte a vasului se petrece frămînatrea în continuarie a aluatului pentru ai aplica proprietăţile fizico- mecanice necesare. Durata de frămîntare a aluatului este de 8-15 min.

Aluatul gata iese din maşină prin gura de alimentare şi respectiv se scurge în cuva de fermentare de tip Rabinovici (poz.66). Aparatul de fermentare se alimentează prin gura de alimnetare în prima secţie. Aici el este antrenat de spiră şi transmis în secţia a doua. La începutul secţiei a doua,filetul melcului rotindu-se periodic, aplică aluatului o forţă oarecare, destulă pentru ca el să alunece în continuare pe toată lungimea secţiei. Acelaşi lucru are loc şi în secţia a treia, pînă cînd aluatul nu ajunge la gura de alimentare pe unde se elimină din aparat.

Durata în care aluatul parcurge toată lungimea jghebului, corespunde cu durata de fermentare (1,2 -1,5 h) la temperatura de 30 º C.

După parcurgerea duratei de fermentare, aluatul trece la prelucrare, începînd cu divizarea. Astfel, aluatul fermentat, se scurge prin gura de alimentare a aparatului de fermentare în pîlnia maşinii de divizat aluat tip А2-ХТН (poz.67), care funcţionează pe principiul volumetric. Principiul de funcţionare al acestei maşini constă în împarţirea pe baze volumetrice a unei bucăţi de aluat, de o anumită greutate, într-un număr de bucăţi de un anumit volum, greutate. Cantitatea bucăţilor de aluat la divizor pe un minut constituie 42 buc. maxim 44 bucaţi. Aluatul este proporţionat volumetric, iar greutatea bucăţii de aluat se regulează, făcîndu-se prin schimbarea corespunzătoare a volumului în care se divizează aluatul. Greutatea bucăţii de aluat se stabileşte în funcţie de greutatea ce urmează să o aibă produsul finit şi de pierderile care au loc în timpul fermentăriii intermediare, a dospirii finale, a coacerii aluatului şi în timpul răcirii şi depozitarea pîinii. Astfel, pentru franzela „Orăşenească” se stabileşte greutatea aluatului de 0,45-0,75 kg. Bucaţile de aluat divizate cad pe banda transportatoare (poz.68), iar de aici ajung la operaţia tehnologică următoare de modelare în maşinа pentru rotunjire tip XTO (poz.69), bucăţile de aluat fiind supuse modelării.Pentru modelarea aluatului din făină de calitate superioară se recomandă folosirea a doua rotungitoare. Apoi trece pe banda transportatoare.

Pentru a li se reda forma alungită a franzelei respective, bucăţile de aluat, suplimentar trec prin maşina pentru modelare- alungire XT3 (poz.71). Apoi, pe banda transportatoare bucăţile de aluat sunt transportate în dulapul de dospire cu leagăne tip PШВ (poz.72) , unde are loc dospirea acestora timp de 35-50 min Bucăţile de aluat dospite sînt îndrepatate în cuptorul de cоacere de tip БН 25 (poz.73), cu ajutorul bandei transportatoare (poz.68) În cuptor are loc coacerea bucăţilor de aluat timp de 21-23 min. la t º de 225-280 º C.

La ieşire din cuptor produsul finit nimereşte pe masa de sortare circulară (poz.74), de unde acestea sunt aşezate pe rastele (poz.75), pe care produsele se răcesc apoi se ambalează la maşina de ambalat (poz.58) şi apoi se păstrează în camera de răcire pînă la livrarea lor în reţeaua comercială.

Preview document

Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 1
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 2
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 3
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 4
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 5
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 6
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 7
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 8
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 9
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 10
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 11
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 12
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 13
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 14
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 15
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 16
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 17
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 18
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 19
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 20
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 21
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 22
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 23
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 24
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 25
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 26
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 27
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 28
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 29
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 30
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 31
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 32
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 33
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 34
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 35
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 36
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 37
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 38
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 39
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 40
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 41
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 42
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 43
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 44
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 45
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 46
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 47
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 48
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 49
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 50
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 51
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 52
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 53
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 54
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 55
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 56
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 57
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 58
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 59
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 60
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 61
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 62
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 63
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 64
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 65
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 66
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 67
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 68
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 69
Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Utilaj Tehnologic in Industria Alimentara
    • Brevete
      • 148691-masina-de-divizat-aluat-27634051.pdf
      • US5269674 patent.pdf
      • US6431848.pdf
      • US6733268.pdf
    • adnotare.docx
    • Cuprins.docx
    • Descrieera tehn de prep a franz.docx
    • foaie de titlu.docx
    • proiect tehn 1.docx
    • proiect tehn 2.docx
    • Sarcina tehn 1.docx
    • sarcina tehn continuarie.docx

Alții au mai descărcat și

Laptele și Produsele Lactate

I. GENERALITATI 1.1 Standardizarea – definitie si rol Conform definitiei date de Organizatia Internationala de Standardizare, standardul (norma)...

Utilaj Tehnologic in Industria Alimentara - Cuva de Fermentare

Adnotare Elaborare proiectului de an si anume a fermentatorului contribuie la consolidarea studiului construcţiei şi a principiului de funcţionare...

Produsele Horticole, Calitate si Pastrare

INTRODUCERE Produsele horticole au o mare importanta în alimentaţia populaţiei, acestea folosindu-se atât în stare proaspătă cât şi ca materii...

Operații și Aparate în Industria Alimentară

Memoriu justificativ Acest proiect a fost realizat cu scopul de a prezenta o posibilă soluţie de alegere şi dimensionare a unei instalaţii de...

Tehnologia de Obtinere a Iaurtului de Caise

Chiar daca legenda spune ca secretul prepararii iaurtului a fost gasit intimplator inca in antichitate de catre turci , cultura de iaurt a fost...

Impactul Tehnologiei de Obtinere a Preparatelor din Carne

Introducere Din totalul carnii destinate prelucrarii industriale, preparatele de carne detin ponderea cea mai mare (peste 70%), fiind in continua...

Materiale pentru echipamente din industria alimentară

INTRODUCERE Știința interdisciplinară care studiază și proiectează materialele poartă numele de materiologie, prin materiale înțelegându-se acele...

Malaxorul cu Brat Fix

Capitolul I – Schema tehnologica de fabricare a painii albe la tava Dozarea materiilor prime şi auxiliare Pregătire tăvi Frământarea maielei...

Ai nevoie de altceva?