Cuprins
- 1. Considerații generale 3
- 1.1. Introducere 3
- 1.2. Compoziția chimică 3
- 1.3. Noţiuni teoretice privind operația de germinare 3
- 1.4. Shemă tehnologică de fabrificare a malțului 8
- 2. Studiul bibliografic a principalelor tipuri aparate sau utilaje folosite pentru germinare 9
- 3. Proiectul tehnic 12
- 3.1. Alegerea aparatului sau utilajului necesar pentru procesarea a 1,5 t/h de malț 12
- 3.2. Parametrii tehnici de funcționare ai aparatului 12
- 3.3. Construcția, schița și principiul de funcționare a aparatului sau utilajului 13
- 3.4. Calculele inginereşti 14
- 3.4.1. Calculul bilanțului de material 14
- 3.4.2. Calculul productivității 14
- 3.4.3. Calculul eficienței electrice 15
- 3.6. Elemente de protecție a muncii şi a mediului înconjurător în ceea ce privește exploatarea utilajului de germinare a malțului 16
- 4. Bibliografie 17
Extras din proiect
Malțul, principala materie primă utilizată la fabricarea berii, este un semifabricat obținut prin germinarea în condiții industriale, controlate a orzului sau orzoaicei și uscarea malțului verde rezultat. Malțul este în egală măsură o sursa de substanțe mai complexe sau mai puțin complexe cu rol de substrat și o sursă de enzime, îndeosebi hidolitice, care prin acțiunea lor asupra substratului, determină, în fabricarea mustului de bere, formarea extractului. Întreaga fabricare a malțului are în vedere acest dublu rol al malțului [1].
1.2.Compoziția chimică
100 de grame de malț conține:
CalorieLipideProteineCarbohidrațiCofeinăPotasiuSodiuCalciuMagneziu
85 kcal3,3 g3,4 g11 g3 mg172mg60mg98 mg15mg
și mai conține: vitamina A, vitamina C, vitamina B12, fier.
1.3.Noţiuni teoretice privind operația de germinare
Prin malț se înțelege un orz înmuiat, încolțit artificial și apoi uscat. Produsul încolțit rezultat se numește malț verde, iar după uscrea lui în uscătoare speciale, poartă denumirea de malț.
Prima etapă a procesului de malţificare este selecţia orzului corespunzător. Cele mai importante proprietăţi ale acestuia sunt:
-orzul trebuie să germineze, altfel nu poate fi malţificat. De preferinţă toate boabele de orz trebuie să germineze cu aceeaşi viteză.
-orzul trebuie să conducă la un malţ care să furnizeze o mare cantitate de extract la plămădire. Boabele mici, subţiri au o cantitate mare de coajă şi vor furniza puţin extract. Conţinutul ridicat de proteină sau de betaglucani face greu atacabile granulele deamidon şi determină pierderi de extract
- orzul destinat malţificării trebuie să-şi îmbogăţească echipamentul enzimatic
- orzul nu trebuie să conţină produşi de contaminare (pesticide, produşi de metabolism ai fungilor care pot determina toxicitatea produsului final (berea) caracteristicile de calitate.
Principalele caracteristici ale orzului destinat malţificării sunt prezentate în tabele următoare:
Proprietăți organoleptice ale orzului
Proprietăți organolepticeCondiții de admisibilitate
Aspectul bobului și a învelișuluiBoabe mari, pline, rotunjite.
Înveliş subţire, cu încreţituri fine.
MirosSpecific, plăcut, proaspăt, caracteristic de paie
Culoare și strălucireCuloare galben deschis, de culoarea paiului, fără pete sau vârfuri negre, cu suprafaţa bobului uniform strălucitoare
Proprietăţi fizice, chimice și fiziologice
Proprietăţi fizice, chimice și fiziologiceCondiții de admisibilitate
Masa a 1000 boabe, g, min.42
Corpuri străine, %, max.3
Umiditate, %, max.14
Boabe mai mari de 2,5 mm, %, min.85
Energie germinativă, %, min.95
Viabilitate, %, min.98
Conținut în proteine, % s.u., max.11,5
Puritate soi, %, min.93
Infestareabsent
Din punct de vedere tehnic, germinarea are dret scop sinteza, în cantitate cât mai mare, de enzime și micșorarea complexității substanțelor de rezervă și a celor ce intră în structura bobului de orz, proces denumit ,,solubilizarea bobului˝.
În timpul germinării au loc următoarele procese:
Bibliografie
[1] Banu, C., vol II, 2008- 2009, Tratat de industrie alimentară, Ed. ASAB, București
[2]Stănilă, S.-vol II., 2016 Curs de utilaje și instalații în industria alimentară
[3] http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/TEHNOLOGIA-DE-OBTINERE-A-MALTU72.php
[4]https://www.google.ro/search?q=1.+MUDURA+ELENA+%E2%80%93+Tehnologii+fermentative%2C&oq=1.+MUDURA+ELENA+%E2%80%93+Tehnologii+fermentative%2C&aqs=chrome 69i57.817j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8
[5] http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/MASINI-SI-INSTALATII-IN-INDUST126.php
[6] http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/PROIECT-DE-LICENTA-Ingineria-P76.php
[7] http://mihalache-mvm.blogspot.ro/2012/01/obtinerea-maltului-si-berii.html
[8] http://www.scrigroup.com/geografie/PROIECT-PENTRU-EXAMENUL-DE-CER62739.php
[9] http://www.scrigroup.com/sanatate/alimentatie-nutritie/NORME-SPECIFICE-DE-SECURITATEA33568.php
Preview document
Conținut arhivă zip
- Utilaje pentru germinarea maltului 1,5 tone ore.docx