Valoarea superioară a deșeurilor în industria uleiurilor vegetale

Subproduse si deseuri:

In procesul de obtinere si prelucrare a uleiurilor vegetale rezulta o serie de subproduse si deseuri, care se utilizeaza astazi pe scara mare. Despre o valorificare rationala a acestora in tara noastra se poate vorbi abia dupa nationalizare. Valorificarea complexa a intregii game de subproduse si deseuri are ca urmare o sensibila reducere a pretului de costal uleiului finit si mareste rentabilitatea intreprinderilor din ramura industriei de uleiuri vegetale. In plus, in cantitati importante de subproduse si produse de valorificare a deseurilor sunt livrate la export.

1. COJILE SEMINTELOR

In industria uleiurilor si grasimilor vegetale a tarii noastre cojile semintelor de floarea – soarelui constituie primul deseu valoros pentru economia natoinala, deseu care apare in procesul tehnologic de prelucrare a semintelor in vederea obtinerii uleiului, in urma operatiei de decorticare.

La decorticare, insa nu toate cojile se indeparteaza din miezul oleaginous, ci, functie de procesul tehnologic aplicat in miez se lasa 8 – 12 % coaja. Semintele de floarea – soarelui cu continut ridicat de ulei, asa cum este cazul soiului romanesc “Record” care se prelucreaza curent in fabricile noastre contin 22 – 27 % coji. Masa hectolitrica a cojilor este 15 – 20 kg/hl.

1.1 Folosirea cojilor semintelor de floarea – soarelui drept combustibil

In general cojile semintelor de floarea – soarelui se folosesc la ora actual drept combustibil ieftin in cazanele generatoare de aburi din centralele termice ale fabricilor si in focarele instalatiilor de uscare a semintelor cu gaze de ardere.

Compozitia chimica elemetara a cojilor ( in % ) :

- carbon 51,0

- hidrogen 5,9

- oxygen si azot 45,0

- sulf 0,1

Prin ardere cojile furnizeaza 3500 – 4000 cal/kg. Cenusa rezultata prin combustibil reprezinta 0,8 – 1,2 % fata de coji, contine 10 – 12 % saruri de potasiu si este folosita in agricultura ca ingrasamant pe terenurile cultivate cu floarea – soarelui sau in industria chimica pentru obtinerea K2CO3.

Utilizarea cojilor semintelor de floarea – soarelui prezinta inconvenientul ca cenusa rezultata avand character basic distruge relative mai repede zidaria refractata a focarelor.

1.2 Piroliza cojilor semintelor de floarea – soarelui

Prin piroliza cojilor semintelor de floarea – soarelui, process de descompunere termica si distilare uscata se obtin :

- gaze combustibile 35 %

- reziduu carbonizat 35 %

- gudroane cca 7 %

- oxid acetic cca 5 %

- alcool metilic cca 1,5 %

1.3 Folosirea cojilor semintelor oleaginoase in sectorul zootehnic

In ultimul timp cojile semintelor de floarea – soarelui sunt foarte solicitate in sectorul zootehnic pentru a fi folosite ca asternut in marile crescatorii de galinacee. Pasarile din acest ordin avand insusirea ereditara de a racai si ciugului, consuma in acest caz si ultimele fractiuni de miez oleaginos care apar in coji sub forma de sparturi in proportie de sub 0,5 %.

1.4 Folosirea cojilor demintelor de floarea – soarelui la fabricarea placilor aglomerate

Cojile semintelor de floarea – soarelui pot fi folosite cu success la fabricarea placilor aglomerate utilizate ca materilae de constructive. Placile aglomerate din coji de floarea – soarelui pot fi folosite ca panouri, lambriuri, tablii de usi si ca alte elemente de constructii care nu sunt supuse la eforturi.

1.5 Folosirea furfurolului din coji de seminte de floarea – soarelui

Furfurolul correct zis furfuralulse obtine prein distilare uscata sau hidroliza acida a pentozanilor continuti in diferite deseuri vegetale. Furfuroluol este un lichid uleios, incolor, cu miros specific aromatic, putin solubil in apa, usor solubil in alcool si eter.

Furfurolul are multiple intrebuintari in industria petrochimica :

- dizolvant selective pentru compusii nesaturati, substante aromatice si rasini, in anumite conditii fiind si desulfurant;