Valorificarea Drojdiilor din Depozitele de Vin

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Valorificarea Drojdiilor din Depozitele de Vin.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 32 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

Sumar executiv 4
Lista figurilor şi tabelelor 5
Lista notaţiilor şi abrevierilor 5
I.Generalitaţi 6
1.Poluarea în industria alimentară 6
2.Surse generale de poluare prin pierderi de materiale 8
3. Consumul de apă 10
4. Emisiile în aer sub formă de gaze şi vapori 13
5. Zgomotul 14
6. Minimizarea deşeurilor 15
II.Drojdia de vin 15
III.Prelucrarea complexă a drojdiei de vin 18
1.Recuperarea vinului din drojdie 20
2.Obţinerea alcoolului din drojdia de vin 21
3.Obţinerea tartratului de calciu din drojdia de vin 26
4.Obţinerea esterului enantic 27
5.Obţinerea extractelor de drojdie şi a drojdiei uscate 28
6.Uscarea drojdiei de vin 31
Bibliografie 32

Extras din document

Sumar executiv

Lucrarea are ca obiectiv prezentarea metodelor de reducere şi/sau minimizare a deşeurilor din industria vinului, precum şi valorificarea drojdiei de vin.

Omenirea se confruntă cu o importantă criză de resurse materiale şi energetice, context în care criza alimentară se situează în prim plan. În această situaţie, se impune ca o măsură de strigentă necesitate valorificarea în măsură cât mai mare a substanţelor utile din materiile secundare rezultate în industria alimentară.

În literatura oenologică un important spaţiu este consacrat tehnologiilor de valorificare a subproduselor vinicole rezultate în urma prelucrării şi vinificării strugurilor şi a condiţionării vinurilor,subproduse a căror valoare se apreciază la circa 25% din valoarea recoltei de struguri.

Dacă,în trecut,prelucrarea subproduselor vinicole se făcea sporadic,fiind în atenţie numai recuperarea alcclului,actualmente,când vinificaţia s-a transformat într-o puternică industrie de stat,dotată cu uzine de vinificaţie şi unităţi de condiţionare de mare capacitate şi utilitate corespunzător,prelucrarea produselor secundare trebuie facută integral şi la nivelul tehnologiilor actuale.această valorificare este şi mai uşorde realizat deoarecemateriile prime(tescovina,drojdia de vin,tirighia şi altele)se găsesc în cantităţi mari la uzinele de vinificaţie şi pe cuprinsul consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste,de unde4 pot fi uşor transportate loa centrele de prelucrare.

Rezolvarea acestei probleme care conduce la mărirea eficienţei sectorului vitivinicol constituie o sarcină înscrisă în amplul program de dezvoltare şi modernizare a viticulturii şi vinificaţieidin ţara noastră.Conform acestui program pentru sectorul vinicol rezultă o serie de sarcini importante,printre care şi valorificarea subproduselor vinicole ,respectiv realizarea practică a următoarelor obiective prioritare:

-extragerea totală a alcoolului din tescovină şi drojdie de vin;

-extragerea tartraţilor din drojdia de vin în vederea obţinerii acidului tartric la fabricile specializate;

-valorificarea superioară a seminţelor de struguri prin extragerea uleiului;

-valorificarea tescovinei rămase după separarea seminţelor pentru furajarea animalelor.

Lista figurilor si tabelelor:

1)Tabelul 1.Conţinutul în alcool şi tartraţi în drojdia de vin

2)Fig 1.Schema de prelucrare complexă a drojdiei de vin

3)Fig 2.Schema instalaţiei cu două blaze şi preîncălzitor de drojdie

4)Fig 3.Schema generală de obţinere a extractelor de drojdie

Lista notaţiilor şi abrevierilor:

Ş.a.-şi altele

%-procent

l-litru

m-metru

Ca-calciu

Mg-magneziu

S.U.-substanţă uscată

%vol.-procent de volum

cm2-centimetru pătrat

m2-metru pătrat

ml-mililitru

˚C-grad Celsius

T=Ca-tartrat de Calciu

Ca(OH)2-hidroxid de calciu

CaCl2-clorură de calciu

CaCO3-carbonat de calciu

Kg-kilogram

rot-rotaţie

min-minut

fig-figură

NaOH-hidoxid de sodiu

HCl-acid clorhidric

I.Generalitaţi

1.Poluarea în industria alimentară

Poluarea este fenomenul prin care aerul se incarcă cu substanţe străine daunătoare vieţii.Acestea işi modifică compoziţia sa naturală, atunci când este patruns de elemente străine ce au efect dăunator asupra plantelor şi animalelor.

Microorganismele sunt răspandite pretutindeni în natură unde joacă un rol biologic esential in desfăşurarea a numeroase fenomene. Astfel microorganismele sunt cele care realizează amelioararea fertilităţii solului ca şi în transformarea solului, ca şi transformarea materialelor organice vegetale sau animale prin procese de putrefracţie sau de fermentaţie.

Numeroase specii de microorganisme sunt utilizate în diverse procese industriale ca cele de fabricare a vinului şi a berii, a antibioticelor, a unor produse alimentare ş.a.

Dar existenţa în natură a microorganismelor este de cele mai multe ori nedorită.Unele deşi nu se pot dezvolta în alimente, pot supravieţui un timp şi sunt doar transmise pe această cale; altele găsind condiţii favorabile de dezvoltare, chiar şi în cazul unui numar iniţial redus, se inmulţesc si provoacă degradarea produsului în care au proliferat.

Pentru acest motiv, fenomenul alterării alimentelor constitue principala cauza a unor pagube determinate de dezvoltarea microorganismelor. Alimentele pot fi însă contaminate şi cu germeni patogeni şi în această situaţie ele devin agenţii transmiţători sau cauzatori a unor boli.

În funcţie de intenstatea acţiunii, agenţi fizico-chimici ( temperatură, tensiune de oxigen, umiditate, presiune osmotică, concentraţie de ioni de hidrogen , pot avea asupra metabolismului bacteriei efecte favorabile sau daunătoare.În afara unor limite maximă şi minimă, între care dezvoltarea este posibilă, acţiunea unui agent fizico-chimic este nocivă. Între aceste limite există o zonă optimă în care efectele favorabile sunt maxime, asigurând dezvoltarea şi viaţa normală a celulelor bacteriene.Acţiunea nocivă are ca rezultat oprirea dezvoltării bacteriilor, care poate fi reversibilă (inhibare) sau ireversibilă (omorâre), dupa cum componentele celulare indispensabile au suferit sau nu modificări incompatibile cu viaţa.

În industria alimentară se utilizează, prin dirijare corespunzătoare, atât efectele favorabile cat şi cele nocive ale agenţiilor fizico-chimici, după cum microorganismele sunt folosite în scopul tehnologiei sau sunt dăunătoare, iar dezvoltarea lor trebuie oprită.

Fisiere in arhiva (1):

  • Valorificarea Drojdiilor din Depozitele de Vin.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA IPA