Cuprins
- Introducere
- 1.Istoria şi evoluţia culturii gastronomice moldoveneşti
- 2.Restaurantele cu specific moldovenesc din sectorul Rîşcani, or. Chişinău
- 3. Bucatele tradiţionale în meniul restaurantelor din sectorul Rîşcani, or. Chişinău
- 4.Meniurile propuse în restaurantele din sectorul Rîşcani, or. Chişinău
- 4.1. Fişe tehnologice
- 5.Analiza meniurilor fiecărui restaurant în parte
- 6.Analiza comparativa a meniurilor restaurantelor din sectorul Rîşcani, or. Chişinău
- 7.Concluzii
- 8.Bibliografie
Extras din proiect
Introducere
Bucataria nationala moldoveneasca a influentat mult bucatariile traditionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, si in acelasi timp s-a completat cu elemente din cea ucraineana, bulgara, gagauza, rusa, iar in secolele trecute din bucatariile greaca si turceasca.
Traditionale pentru bucataria autohtona sunt bucatele pregatite din cele mai variate legume: rosii, ardei, vinete, varza alba, fasole, ceapa, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregatirea salatelor si sosurilor, ele sunt coapte, inabusite, murate, sarate sau marinate, obtinindu-se astfel adevarate opere de arta culinara. Un colorit specific reda bucatariei traditionale o diversitate mare de bucate din porumb si faina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, bauturi nealcoolice, etc.
Mai cunoscuta este mamaliga – un terci din faina de porumb cu gust fin si delicios. Mamaliga este servita cu jumari, fripturi, brinza, smintina etc.
In bucataria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din carne, in special la pregatirea bucatelor calde, dar si aperitivelor. Este populara zama de pui, bors, tocana, friptura si costita din carne de porc, mici din carne de vita, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne si peste sunt preparate la gratar deasupra carbunelui de lemn incins. Produsele astfel pregatite sunt de obicei anterior marinate.
In bucătaria moldovenească sunt servite o gama variata de bauturi traditionale: compoturi, sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri, divinuri, brendi, rachiul, etc.
Alimentaţia publică reprezintă un ansamblu de întreprinderi cu statut organizatoric divers, care se ocupă de producerea, comercializarea şi organizarea consumului produselor culinare.
Astăzi menţinerea în unităţile de alimentaţie publică a unui număr de preparate culinare tradiţionale moldoveneşti, necesită o susţinere şi o popularizare largă în rîndul consumatorilor. Valorificarea unor preparate culinare tradiționale cere o muncă de educare a consumatorilor îndeosebi a celor tineri. Este important să fie demonstrată valoarea bucatelor tradiționale și rostul lor ecologic pentru sănătate. Pericolul care ne așteaptă, avînd în vedere industrializarea alimentară este diminuarea și uitarea tradițiilor naționale. Aceste procese au loc pentru că nu se acordă o atenție cuvenită problemelor educației tinerilor în domeniul alimentării.
1. Istoria si evolutia culturii gastronomice moldovenesti
Istoria bucatariei se confruntă cu istoria omenirii. Punctul de plecare al bucătăriei îl putem localiza odata cu apariţia focului. Descoperirea focului revoluţionează hrana omului, acum alimentele suferă transformări: prin frigere, ele devin gustoase, aromate, pline de savoare. După foc, fermentaţia revoluţionează obiceiurile alimentare, acţiunea fermentaţiei nu se reduce numai la conservarea alimentelor, ea transformă textura şi gustul acestora, prin fermentaţie, fructele si strugurii se transformă în băuturi alcoolice, bere, vinuri, prin fermentaţie laptele dă naştere la noi produse.
Dezvoltarea bucătăriei privită în ansamblul istoriei, parcurge cronologic mai multe perioade:
Începuturile artei culinare, până la aproximativ anul 1000 î.e.n alimentaţia de bază era carnea, în Egipt se făceau pâinişoare din grâu şi erau cunoscute vinul şi berea.
Perioada preclasic, până la căderea Romei, perioada lui Homer şi Pericle. În Imperiul Roman, arta culinară era foarte apreciată. Bucătării prezentau bucatele cu aspectul lor iniţial; peştele şi vanatul trebuiau să păstreze forma din starea lor vie, principalul mijloc de preparare al hranei era frigerea.
Perioada barbarismului până în evul mediu târziu, acum dezvoltarea bucatariei inregistreaza o stagnare. In perioada sec. al XIV-lea, bucataria cunoaste o dezvoltare mult mai mare. La curtile marilor seniori si regi se organizau adevaratele orgii alimentare. Banchetele devin o adevarata manifestare a gloriei si a bogatiei stapanilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Valorificarea Gastronomiei Moldovenesti in UAP.doc