Vin materia primă - alb Viorica

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 17012
Mărime: 668.06KB (arhivat)
Puncte necesare: 10
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Grigore Musteata

Cuprins

  1. INTRODUCERE.2-3
  2. 1. Argumentarea tehnico-economica a locului de constructie a sectiei.4-5
  3. 2. Caracteristica materiei prime, produsului finit si materialelor auxiliare.6-8
  4. 3. Elaborarea si argumentarea schemei tehnologice de producere a vinurilor materia prima alb Viorica.9-33
  5. 4. Managementul calitatii, standartizarea si controlul productiei vinicole.34-40
  6. 5. Bilantul produselor.41
  7. 6. Calculele materialelor auxiliare.42-45
  8. 7. Selectarea si calculele numarului de utilaj.46
  9. 8. Calculele termo-tehnice.47
  10. 9. Calculele aproximative ale numarului de lucratori.48
  11. 10. Masurile principale pentru asigurarea securitatii muncii si protectiei mediului ambiant.49-55
  12. CONCLUZIE. .56
  13. BIBLIOGRAFIE.57-58

Extras din proiect

INTRODUCERE

,,Cind sorbiti vinul din cupe amintiti-va ca beti din singele vitei de vie, puterea pamantului si eternitatea soarelui''

Alexandru cel Mare.

Moldova este o gura de rai. De milenii pe aceste meleaguri, via a fost imblinzita de-a lungul secolelor prin truda si daruire.

Vinul a devenit faima si simbolul tarii, imbold de renastere si trofeu de victorie.

Republica Moldova este recunoscuta pe plan mondial ca tara vitivinicola dezvoltata, iar cultura vitei de vie din tara noastra cunoaste o istorie de veacuri, avandu-si inceputul inca din anul 2800 i.e.n.

Producerea vinului in Moldova a acumulat o experienta de veacuri venita de la traci, daci, greci, romani, francezi si alte popoare. Conditiile climaterice caracteristice si relieful specific a tarii noastre creeaza conditii unice de cultivare a vitei de vie, iar Moldova a ajuns printre primele zece state din lume exportatoare de vinuri.

Republica Moldova este situata in sud-estul Europei, intre Ucraina si Romania, in bazinul Marii Negre, locul de origine al vitei-de-vie. Relieful Moldovei este fragmentat, predominat de dealuri joase, de podisuri si campii insorite strabatute de numeroase rausoare revarsate in cele doua rauri Prut si Nistru, ce duc la Marea Neagra. Clima este continentala, pe alocuri cu influente maritime. Situate intre latitudinea 46-47?, la fel ca si alte regiuni vitivinicole renumite din Europa, viile dispun de un terroir propice producerii vinului de calitate, rosu in regiunile de sud si alb preponderent in centrul tarii.

Republica Moldova dispune de 112 mii ha de vita de vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat in 4 regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Stefan Voda (sud-est), Codru (centru), Balti (nord); primele trei fiind destinate producerii vinurilor cu indicatie geografica protejata.

Sortiment viticol in Moldova: Viticultura Republicii Moldova corespunde tendintelor mondiale, cuprinzand soiuri de origine vest-europeana, caucaziana, dar si autohtona. Arealul viticol constituie circa 112 mii ha plantate cu Vitis Vinifera, dintre care 70 % plantate cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote, etc.), preponderent in zona Codru si 30% soiuri rosii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi, etc.), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupa 36 % din podgorii. Autenticitatea si unicitatea vinului moldovenesc este asigurat prin soiurile autohtone, care reprezinta 10% din suprafete, printre care: Feteasca Alba, Feteasca Regala, Feteasca Neagra, Rara Neagra, Plavai, Viorica etc.

10%-soiuri autohtone

17%-soiuri caucaziene

73%-soiuri europene

Sectorul vitivinicol formeaza 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova, angajeaza peste 250 mii de cetateni la cele 140 intreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafata tarii si 7% din terenurile arabile.

o 15 mln dal - volumul anual de vin produs in Republica Moldova, din care 88% vinuri linistite; 6% vinuri spumante si 6% vinuri speciale.

o 30 mii ha - plantatiile noi de vita-de-vie in ultimii 7 ani, majoritatea Vitis Vinifera, inclusiv cu soiuri autohtone.

o 67 mln sticle - exportate anual in peste 30 de state ale lumii, din care 55 % vinuri rosii.

o 250 km - lungimea cumulata a galeriilor subterane utilizate pentru producere si pastrarea vinurilor, in care sunt depozitate aprox. 10 mln litri de vin.

o 330 mln EUR - investitiile in plantatii viticole noi, echipamente si tehnologii de producere in ultimii 10 ani.

Exportul de vin imbuteliat:

Est:

- Federatia Rusa - 38%

- Kazahstan - 15%

- Ucraina - 11%

- Belarus - 6%

Vest:

- Polonia - 36%

- Rep. Ceha - 22%

- Romania - 6%

- USA - 5%

1. Argumentarea tehnico-economica a locului de constructie a sectiei

In cazul planificarii unei constructii, unei sectii de procesare a strugurilor si producerea vinului materie prima, alegerea amplasarii reprezinta un punct foarte important. Raionul intreprinderii vinicole trebuie sa dispuna de resursele necesare de o retea de transport dezvoltata,care ar asigura transportarea produsul finit,materialelor deconstructie,resurselor de munca etc.

Pentru obtinerea vinului, care o sa poata sa concureze cu vinurile deja existente este nevoie si de o fabrica performanta, dotata cu utilaje performante si cu vinificatori amabili, care o sa pot obtine rezultate bune. Pentru a construi o astfel de fabrica trebuie sa tinem cont de urmatoarele cerinte: Terenul ales trebuie sa nu prezinte denivelari, pentru a nu necesita deplasarea unui volum prea mare de pamant. Sa fie suficient de intins pentru a se putea alege o suprafata optimala pentru constructia propriu zisa, platforme de receptie a materiei prime si de expediere a vinului, spatiu - curte, spatiu parcare etc.

Locul ales trebuie sa aiba o pozitie cat mai aproape fata de materia prima, si sa fie aproape de soseaua pentru ca materia prima sa fie cit mai repede transportata pina la fabrica

La proiect se prevede construirea sectiei de prelucrarea strugurilor locul in satul Taraclia, raionul Causeni.

Bibliografie

1) Emil Rusu. Vinificatia primara. Chisinau. 2011.

2) http://wineofmoldova.com/

3) https://www.wikipedia.org/

4) Vasile Arhip. Ampelografie. Chisinau. UTM. 2011.

5) ?.?. ??????????. ???????????? ??????????????. ???????. 1986.

6) ?. ?. ?????????. ????? ?????????. ???????????? "??????". 1986.

7) http://www.laffort.com/

8) http://tminox.com.ro/

9) http://www.enoveneta.it/

10) http://www.buchervaslin.com/

11) http://www.dellatoffola.it/

12) http://fabbri-inox.com/

13) Valeriu Cotea. Oenologie. Iasi. 2009.

14) http://www.enogrup.com/

15) Vasile Arhip. Analiza structurii fizico-chimice a strugurilor la soiurile pentru struguri de vin omologate in R. Moldova. Chisinau. UTM. 2012.

16) Grigore Musteata. Aromele vinului. Chisinau. UTM. 2012.

17) Anatolie Balanuta. Tehnologia vinului si a produselor obtinute prin fermentare : Programul stagiului pentru practica inginereasca. Chisinau. UTM. 2007.

18) Anatolie Balanuta. Tehnologia vinului si a produselor obtinute prin fermentare : Programul stagiului pentru practica tehnologica. Chisinau. UTM. 2007.

19) Patrascu Dumitru. Standarte si standartizare in invatamint. Chisinau. 2006.

20) Eugen Axinte. Asigurarea calitatii. Chisinau. 2001.

21) Chilea S. Managementul calitatii totale. Bucuresti. 1995.

22) Opreon C. Managementul integrat al calitatii. Sibiu 2005.

23) Juron M. Planificarea calitatii. Bucuresti. 2000.

24) Antoce A. Oenologie. Chimie si analiza senzoriala. Bucuresti. 2007.

25) Antoce A. Folosirea rationala a dioxidului de sulf in producerea si ingrijirea vinurilor. Bucuresti 2005.

26) Cotea V. Tratat de Oenologie. Volumul I. Vinificatia si biochimia vinului. Bucuresti. 1985.

27) Cotea V. Tratat de Oenologie. Volumul II. Limpezirea, stabilizarea si imbutelierea vinului. Bucuresti. 1988.

28) Pomohaci N. Oenologie. Bucuresti. 1990.

29) Tardea C. Tratat de vinificatie. Iasi. 2000.

30) ????????? ?. ?????????? ????. ??????. 1964.

Preview document

Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 1
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 2
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 3
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 4
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 5
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 6
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 7
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 8
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 9
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 10
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 11
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 12
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 13
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 14
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 15
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 16
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 17
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 18
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 19
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 20
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 21
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 22
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 23
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 24
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 25
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 26
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 27
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 28
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 29
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 30
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 31
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 32
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 33
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 34
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 35
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 36
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 37
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 38
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 39
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 40
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 41
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 42
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 43
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 44
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 45
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 46
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 47
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 48
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 49
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 50
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 51
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 52
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 53
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 54
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 55
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 56
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 57
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 58
Vin materia primă - alb Viorica - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Vin materia prima - alb Viorica.docx

Alții au mai descărcat și

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Industrie chimică alimentară

Proprietati mecanice - Elasticitatea - Plasticitatea - Duritatea - Rezistenta Proprietati fizice - Electrice - Magnetice - Optice -...

Te-ar putea interesa și

Particularitățile Creării Bazei Viticole și a Secției de Microvinificație

PREFAŢĂ Viticultura este o ramură independentă a fitotehniei, iar luând în considerare că ea este strâns legată cu industria prelucrătoare –...

Raport al Stagiului de Practică

1. Introducere „TTT” SRL este o companie formată recent la noi în țară. Ia are ca scop crearea unei noi fabrici de vin în regiunea de sud a...

Ai nevoie de altceva?