Vinificatia

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Vinificatia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 68 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Artur Macari

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

1.Partea introductivă.
2.Discurs istoric privind dezvoltarea fabricii.
3.Productivitatea, specializarea şi sortimentul.
4.Structura de producere şi schema aparatului de producere.
5.Baza de materie primă şi piaţa de desfacere.
6.Vinificaţia primară.
6.1.Recepţia şi zdrobirea strugurilor.
6.2.Sulfitarea şi macerarea.
6.3.Scurgerea mustuielei şi presarea boştinei.
6.4.Limpezirea mustului şi corectarea condiţiilor.
6.5.Dozarea levurilor şi fermentarea mustului.
6.6.Fermentarea parţială şi aplicarea alcoolizării.
6.7.Formarea şi sortarea vinurilor.
6.8.Primul pritoc cu egalizare.
6.9.Depozitarea vinului brut.
7.Vinificaţia secundară:
7.1.Cupajarea şi cleirea vinului.
7.2.Limpezirea vinului prin filtrare.
7.3.Maturarea şi învechirea vinului.
7.4.Tratările termice la întreprindere.
7.5. Îmbutelierea , dopuirea, garnisirea şi împachetarea buteliilor în lăzi.
8.Vinificaţia specială:
8.1.Caracteristica şi particularităţile tehnologice de producere a principalelor tipuri de vin .
8.2.Scheme vectoriale aplicate la producerea principalelor tipuri de vin la intreprinderea data.
8.3.Valorificarea rămăşiţilor vinicole.
8.4.Inventarierea în vinificaţie.
8.5.Schema C.T.C.M. folosită la întreprindere.
8.6.Excursii la alte întreprinderi.
9.Întreţinerea secţiilor auxiliare şi de deservire.
10.Protecţia muncii, igiena şi sanitaria.
11.Concluzii, obiecţii, propuneri.

Extras din document

O sticlă de vin conţine mai multă psihologie decât toate cărţile din lume "

Louis Pasteur

Viticultura şi vinificaţia au tradiţii seculare pe aceste meleaguri arse de soare de ele au depins întotdeauna în mare măsură, bunăstarea şi viaţa de toate zilele ale băştinaşului. Voia cea bună şi mulţimea de obiceiuri statornicite în satele de codru şi stepă, au origine în trudita şi darnica viţa de vie. Una din sarcinile Viticulturii şi Vinificaţiei Moldovei este de a ieşi pe arena mondială prin introducerea pe piaţa externă doar a vinurilor calitative, produse din cei mai sănătoşi struguri de pe cele mai roditoare meleaguri,astfel ca urmare fiind prelucrarea lor după cele mai noi tehnologii cu utilaje noi,sofisticate, care în primul rînd uşurează munca omului, dar şi permite obţinerea unor rezultate bune în ceea ce priveşte calitatea vinului. Economia oricărui stat este determinată într –o foarte mare masură de rezultatele obţinute în principalele sale ramuri industriale.Ponderea acestei ramuri in volumul produselor agricole este de circa 25 la suta si constituie o sursa importanta de completare a bugetului de stat. Actualmente, industria de prelucrare a produselor horticule în particular cea vinicolă este dotată cu utilaje şi instalaţii complexe, cu un grad înalt de automatizare şi mecanizare. Se înlătură de pe teritoriul multor făbrici o mare parte din utilajul vechi sovietic, şi se aduce altul nou de peste hotarele ţării, ca de exemplu: utilaj nou de tratare,filtrare si producere secundara,cautind metode de lucru mai aplicabile. O perspectivă deosebită pentru viitor este prepararea vinurilor roze de calitate superioară, care ţine în cea mai mare parte de respectarea unor indici a procesului de prelucrare a materiei prime : must – vin brut – ceea ce permite acumularea rezervelor de componente ale calităţii produsului ulterior. Scânteia de lumină a ramurii este programul naţional de renaştere a viticulturii şi vinificaţiei ce urmează a fi realizat pînă în anul 2020 ce prevede întreprinderea unor măsuri cardinale întru restructurarea ramurii date, în scopul asigurării pieţii interne şi externe cu producţie vitivinicole de înaltă calitate. Programul prevede ca 80 la sută din suprafeţele de vii să revină soiurilor clasice pentru vin, inclusiv cabernet-sauvignon, Merlot, Chardonnay, Aligote, Pinot Noir, Sauvignon, Fetească albă. Ect. O bună parte din structura suprafeţelor de vii o vor deţine deasemeanea soiurile noi autohtone introduse şi adoptate de Consiliul Naţional pentru Soiurile de Plante, care, fiind utilizate, vor permite să obţinem producţii înalte şi stabile de struguri pentru consum în stare proaspătă, pentru păstrarea şi fabricarea vinului de consum curent calitativ, spumantelor, divinurilor. Din soiurile noi,autohtone fac parte Apiren roz, Apiren alb, Legenda, Blanca, Romulus, Riton etc. Astfel pentru a ajunge în vârful muntelui sau la scopul dorit au fost selectate un şir de preconizări: - În anii 2006-2008 au fost extrase suprafeţele plantaţiilor mamă devirozate pînă la necesarul optim(plantaţii portaltoi – 1200 ha, plantaţii altoi – 1800 ha ), ce va permite către anii 2009 – 2010 asigurarea integrală a necesităţilor republicii cu material săditor; - În anii 2008 – 2010 au fost plantate 35 mii ha de vii; - În anii 2008 – 2010 au fost înfiinţate 3250 ha de vii pentru producerea vinurilor VDO; -Ponderea vinurilor de calitate a sporit pînă la cca 30 la sută, inclusiv a celor cu denumire de origine (VDO) pînă la cca 5 la sută din volumul total al vinurilor naturale; În prezent la îmbutelierea producţiei vinicole sânt antrenate 94 companii, care dispun de 125 linii de îmbuteliere cu o capacitate totală de peste 50mln dal. Nouă întreprinderi vinicole au implementat şi activează în baza managementului calităţii conform normelor şi cerinţelor standardelor internaţionale ISO. În scopul dezvoltării şi aprofundării imaginii vinurilor moldoveneşti, diversificării pieţelor de desfacere şi creării premiselor economice de extindere a exportului a fost instituit Fondul de susţinere şi promovare a exportului. Sortimentul vinurilor exortate din ţară se formează în modul următor:

- 30% - vinuri seci;

- 50% - vinuri d/s şi d/d;

- 5-10% - vinuri de desert şi tari;

- 5% - distilate;

- 5-10% - vinuri efervescente.

Deci ne dăm bine seama cît de solicitate sunt vinurile cu zahăr rezidual pe piaţa europeană. Pentru dezvoltarea şi lărgirea sortimentului vinurilor d/s şi d/d este în strânsă corelaţie cu efectuarea cercetărilor. Direcţiile principale fiind următoarele:

1. tehnologii raţionale ce garantează o calitate înaltă a vinurilor;

2. reglarea stabilităţii suficiente.

Ducând cercetări în aceste două direcţii vom putea satisface consumatorii pe piaţa europeană. Un aport deosebit pe parcursul ultimilor decenii în soluţionarea problemelor vinurilor d/s şi d/d au dus savanţii vinificatori ca: Valuico, Buruian N., Tiurina L., Farcaş L., Cocovici I., Găină B – care au perfecţionat tehnologiile de producere a vinurilor d/s şi d/d şi au elaborat diferite procedee de stabilizare a lor la tulburări microbiologice.Acest studiu se referă la perfecţionarea regimului tehnologic de producere a vinurilor d/s şi d/d care asigură ameliorarea calităţii producţiei finite. Sub aspect practic e necesar de a aprofunda cercetările la etapa prelucrării primare al strugurilor. În Republica Moldova vinul figurează printre primele produse de export ale timpurilor vechi şi prezente, de aceea vinificatorii îşi caută pieţe de desfacere în toate colţurile lumii.Drept dovadă de tradiţionalitate multiseculară a viticulturii în Moldova vine şi emblema cocostârcului cu strugurele în cioc de pe toate produsele vinicole fabricate în ţară.

Fisiere in arhiva (1):

  • Vinificatia.docx