Vinurile Speciale de Desert

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Vinurile Speciale de Desert.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 61 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

CAPITOLUL I. BAZELE TEORETICE ALE PRODUCERII ŞI FACTORII FORMĂRII ŞI MODIFICĂRII CALITĂŢII ŞI SORTIMENTULUI VINURILOR SPECIALE DE DESERT. 4
1.1. Factorii formării calităţii şi sortimentului vinurilor speciale de desert 7
1.1.1. Materia primă 7
1.1.2. Tehnologia şi asigurarea tehnică a producerii. 9
1.1.3. Ambalajul. Designul. 16
1.2. Clasificarea şi caracteristica vinurilor speciale de desert. 17
1.3. Indicii, metodele determinării şi cerinţele către calitatea vinurilor speciale de desert.. 22
1.4. Factorii modificării calităţii vinurilor speciale de desert 24
1.4.1. Regimul şi termenii păstrării şi transportării. 31
1.4.2. Procesele ce decurg în vinurile speciale de desert. 34
1.5. Bolile şi defectele posibile ale vinurilor speciale de desert 37
CAPITOLUL II. STUDIEREA ŞI ANALIZA SORTIMENTULUI DE VINURI SPECIALE DE DESERT. 45
2.1. Obiectul locul, metodele colectarii şi analizei informaţiei 45
2.2. Rezultatele cercetării şi analizei sorturilor de vinuri speciale de desert comercializate pe piaţa RM. 46
CAPITOLUL III. STUDIEREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII VINURILOR SPECIALE DE DESERT COMERCIALIZATE PE PIAŢA DE CONSUM A REPUBLICII MOLDOVA. 51
3.1. Obiectul, locul, indicii şi metodele de cercetare 51
3.2. Rezultatul studierii calităţii vinulurilor speciale de desert 51
3.2.1. Indicii organoleptici 54
3.2.2. Indicii fizio-chimici 54
3.3. Analiza calităţii şi corespunderii vinurilor cercetate documentelor normative tehnice. 55
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 58
BIBLIOGRAFIE 60

Extras din document

INTRODUCERE

Viticultura si vinificatia ani de-a randul au ramas principalul gen de activitate al populatiei. Confirmarile acestui fapt pot fi gasite nu doar in documentele scrise si vestigiile istorice, dar si in folclor, obiceiuri, in limbajul cotidian al moldovenilor. Dezvoltarea multiseculara a acestui teritoriu este indisolubil legata de practicarea si evolutia vinificatiei, proces care, sub aspect cronologic, a cunoscut mai multe etape.

In Moldova vinul se produce din cele mai stravechi timpuri. Forma spontana a vitei de vie a fost cunoscuta pe acest spatiu inca din epoca eneolitului, adica cu sapte mii de ani in urma.

Viticultura constituia o preocupare a populatiei deja in perioada tripoliana – pe cioburi de ceramica si pe vase de lut, produse intre anii 2700-3000 inainte de era noastra, au fost identificate imprimeuri ale semintelor de struguri, una dintre ele, conform opiniei specialistilor in materie, apartinand incontestabil unui soi cult.

Prelucrarea (fermentarea) poamei si producerea de vin a fost una din activitatile stravechi pe acest teritoriu.

Dupa cum arata sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, cu aproximativ 2500 de ani in urma colonistii greci au familiarizat populatia bastinasa cu procedeele folosite de ei in vinificatie, aceasta fiind una dintre ramurile-cheie ale economiei statului elen antic. Atunci pe meleagurile noastre a inceput „la scara industriala" (in raport cu realitatile acelui timp) producerea de vinuri pentru consum casnic si pentru schimburi pe alte marfuri.

Un nou impuls pentru dezvoltarea de mai departe a vinificatiei a venit odata cu perioada de inflorire a Imperiului Roman, care pusese stapanire pe teritoriile dacilor, inclusiv cele dintre Nistru si Prut. Despre puterea acelui impact vorbeste terminologia, care in popor se foloseste pana astazi pentru tot ce este legat de producerea vinului.

In aceasta perioada istorica in mediul boierimii moldovenesti s-a incetatenit un specific „cult al vinului", fapt ce a impulsionat si mai mult dezvoltarea vinificatiei. Pentru plantatiile de vita-de-vie sunt repartizate terenuri considerabile, cunoaste perfectionare tehnologia vinicola, se construiesc numeroase hrube pentru pastrarea productiei. La curtea domneasca existau dregatori, in a caror grija se aflau viile si cramele. Este semnificativ ca pentru calitatea vinurilor, in special a celor care erau servite la masa voievodului, principalul dintre acestea, vel-paharnicul, raspundea literalmente cu propriul cap.

Din secolul XIV a inceput exportul de vinuri in Polonia si Cnezatul Moscoviei. Pe durata perioadei jugului otoman (secolele XV - XVIII) livrarile nu au incetat, ci s-au extins si mai mult, cuprinzand Ucraina si Orientul. Anume din acea epoca incepe istoria Moldovei in calitate de exportator permanent de loturi semnificative de vinuri.

Ortodoxia ca religie dominanta a contribuit si ea la dezvoltarea vinificatiei, aceasta deoarece vinul era folosit in ritualurile bisericesti si in uzul cotidian al templelor si manastirilor. De remarcat ca fata de calitatea vinului bisericesc era inaintat un set de cerinte destul de riguroase, formulate in „Slujebnicul" din anul 1699. Un alt fapt demn de atentie este ca manastirea „Novodevicii" din Moscova (Noua manastire de maici) ramane pana in prezent un mare comanditar al vinurilor de Purcari.

Din pacate, nu se stie cu exactitate volumul vinurilor produse pe acele timpuri, dar cert ramane ca aceasta marfa era inclusa plenar in schimburile naturale si comerciale, aducand un venit solid pentru Tara Moldovei.

CAPITOLUL I. BAZELE TEORETICE ALE PRODUCERII ŞI FACTORII FORMĂRII ŞI MODIFICĂRII CALITĂŢII ŞI SORTIMENTULUI VINURILOR SPECIALE DE DESERT.

O etapa distincta a inceput odata cu incorporarea Basarabiei in Imperiul Rus la 1812. Aristocratia metropolitana a facut o moda din „intemeierea de mosii vitivinicole", pentru care din Franta se importau soiuri selecte. In rezultat, ramura a inregistrat o spectaculoasa dinamica de dezvoltare – tinutul Basarabiei plasandu-se pe primul loc in Rusia cu 50% din toate vinurile produse in Imperiu. Daca la 1837 existau 13 000 de desetine de vii si o productie de 1 milion de vedre de vin, apoi la inceputul secolului urmator plantatiile ocupau deja 74 000 de desetine, iar productia vinicola a ajuns la 15 milioane de vedre, din care doua treimi erau destinate exportului, inclusiv in Franta, care la acea perioada resimtea un deficit acut din cauza pierderii plantatiilor sale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Vinurile Speciale de Desert.doc

Alte informatii

aici sunt descrise vinurile de desert, compozitia lor si tehnologiile de preparere a vinului