Viscere permise în alimentația halal-kosher

INTRODUCERE

Termenul de ,,halal” (halal - in turca), însemna permis din punct de vedere religios, dar si ,,bun” sau ,,pur”. El se refera atât la speciile vegetale si animale premise consumului, cat si la modul de sacrificare sau preparare, păstrare si consum al acestora. Conform religiei islamice, următoarele produse fac parte din categoria lucrurilor halal: carnea animalelor permise si sacrificate ritualic, laptele (de vaci, oi, cămile sau capre), mierea, pestele, plantele care nu intoxică, legumele proaspete sau înghețate, fructele proaspete sau uscate, nucile si alunele de pădure, cerealele (grâul, orezul, secara, orzul, ovăzul).

Carnea de animale precum vacile, oile, caprele, gâștele, găinile, ratele, potârnichile sunt halal daca au fost sacrificate conform ritualurilor islamice. Pestele si animalele acvatice sunt considerate halal chiar daca mor după prindere, mai puțin somnul, care este asemuit porcului (de altfel el se hrănește si cu cadavre). In ceea ce privește păsările de curte, precum găinile, ratele, curcile, ele trebuie ținute închise cu doua-trei zile înainte de sacrificare si hrănite cu grăunte pentru a fi purificate având în vedere că acestea consumă, uneori, si lucruri considerate impure.

Opusul unui produs ,,halal”, este un produs ,,haram”, impur si nepermis religios. Conform unei reguli fundamentale in religia islamica, orice lucru care duce la un alt lucru nepermis, este la rândul sau nepermis. De aceea, un produs este considerat haram si dacă intră în contact cu orice nu este considerat halal, conține orice provine din următoarele animale: porci, câini, măgari si animale carnivore sau necrofage, cu canini si gheare (ursi, lupi, feline), sau cu molari ieșiți în evidentă (maimuțe); păsările carnivore sau necrofage; animalele murdare, care trăiesc în locuri murdare, ori animalele considerate malefice, respectiv reptilele, insectele, viermii, păduchii, miriapodele, muște, șoareci, scorpioni, broaște, arici, cârtite sau gândaci. Exista o încadrare speciala pentru lăcuste, considerate halal, dat fiind probabil si abundenta lor in climatul respective si prezenta din cele mai vechi timpuri, in dieta specifica zonei.

Este interzis consumul animalelor care nu sunt sacrificate potrivit regulilor islamice sau cele care sunt măcelărite fără a pronunța numele lui Allah, precum si al animalelor sacrificate pentru venerarea altor credințe decât cea in Allah. Este interzis consumul animalelor omorâte prin strangulare, lovitură la cap, cauze naturale (hoituri), sau care sunt rănite sau ucise de alte animale. Peștii sunt excluși din această categorie, dat fiind modul specific de prindere. Este interzis consumul alcoolului, substanțelor dăunătoare, plantelor intoxicante sau halucinogene (opiumul, drogurile ușoare din plante) Este interzis consumul direct sau indirect de urina si fecalele de animale (sau umane), carnea obținută din animalele încă în viată si laptele animalelor ce nu pot fi mâncate. Vânatul și animalele vânate sunt halal, daca nu fac parte din speciile interzise, vânătorul este musulman matur si nu se afla în starea de ihram (stare de sacralitate in care se afla musulmanul in lunile sfinte). Vânătorul nu trebuie să vâneze doar de plăcere, fără intenția de a mânca sau de a se folosi de vânat. Arma sau instrumentul folosit la vânat trebuie să pătrundă corpul animalului, si să provoace o rană mortala. Cel care vânează trebuie să spună Bismillah atunci când încarcă arma sau când lovește animalul.

Daca pentru ceva nu se poate determina caracterul Halal sau Haram, acesta este considerat Mashbooh, dubios, trebuind a fi evitat. Alimentele care intra in aceasta categorie sunt mixurile de tot felul, dresinguri, sosuri, in general combinații alimentare cu rețete mult prea complexe, dubioase, imposibil de verificat ca origine a tuturor ingredientelor. In acest fel, implicit, sistemul de hrănire Halal, promovează alimentele cu o procesare mai simpla si mai apropiata de natural, principiul fundamental conform căruia omul are dreptul sa cunoască ceea ce mănâncă si ii este oferit ca hrana.

Alimentele kosher, impuse cu mai bine de 2500 in urma de către religia iudaica, constituie un sistem de alimentație asemănător cu cel halal, apărând in același spațiu geografic. Exista însă si deosebiri semnificative, dar scopul final este similar, acela de a oferi comunităților umane ce practicau aceasta religie, o hrana cat mai sănătoasă. De altfel, termenul kasher, derivat din cuvântul evreiesc kasher, însemna de asemeni ceva pur, adecvat, potrivit. Kosher reprezintă caracteristica alimentelor de a corespunde unui set de reguli culinare, referitoare la selecția, obținerea, prepararea si consumul acestora, reguli impuse de cultul mozaic si reunite in cadrul acestuia sub denumirea de kashruth (regulile dietetice evreiești). In cadrul legii evreiești Halakha (Calea), sunt delimitate si Treyfah, produsele alimentare nepermise. Normele alimentare kosher reglementează doua direcții din alimentația umana: mâncarea permisa si modul de preparare al acesteia. Produsele Kosher se conformează cerințelor legilor evreiești halakhice. Cele patru categorii de alimente considerate kosher si permise conform kashruth cuprind:

- Carnea kosher: Carnea si derivatele din carnea animalelor premise, mamifere, păsări si pești, inclusive ouăle acestora. Este interzisa combinarea lor cu lactate, exceptând ouăle, considerate alimente neutre, care se pot combina cu lactatele.

- Lactate kosher: Lapte și produse derivate precum brânza, smântâna și untul provenite de la animale kosher sunt kosher dairy. Produsele lactate kosher nu pot fi combinate cu carnea sau derivatele acesteia. Consumarea consecutive a celor doua categorii de alimente, se face cu respectarea unei pauze intre acestea.