Cuprins
- Capitolul 1. Valorificarea zerului
- Prezentarea zerului
- Compozitia chimica a zerului
- Caracteristici fizico-chimice
- Caracteristici microbiologice
- Defectele zerului
- Folosirea zerului ca atare
- Obtinerea de produse concentrate din zer
- Produs de tip jeleu din zer
- Branzeturi obtinute din zer
- Utilizarea zerului si a produselor din zer pentru furajarea animalelor
- Capitolul 2. Obtinerea urdei si a lactozei
- Schema de fabricare a urdei
- Descrierea fluxului tehnologic
- Fabricarea lactozei din zer
- Domeniile de utilizare a lactozei
- Capitolul 3. Valorificarea subproduselor din lactoza
- Utilizarea lactozei pentru obtinerea de siropuri
- Obtinerea de polioli din lactoza
- Conversia lactozei din zer
- Produse sub forma de pulbere din zer
Extras din proiect
CAPITOLUL 1.
VALORIFICAREA ZERULUI
1.1 Prezentarea zerului
Zerul este subprodusul care rezultă în cantităţi mari la fabricarea brânzeturilor prin coagularea cu cheag (zer dulce), prin acidifiere cu culturi lactice (zer acid), respectiv la fabricarea cazeinei clorhidrice (zer acid) sau cazeina – cheag (zer dulce).
Zerul obţinut în procedeele de fabricare a brânzeturilor este caracterizat prin anumite proprietăţi organoleptice, cum ar fi:
Aspectul – Zerul este un lichid verde – gălbui, opalescent;
Consistenţă – fluidă; nu se acceptă o consistenţă vâscoasă sau filantă;
Culoare – verde – gălbui. Alte culori nu sunt admise deoarece demonstrează prezenţa de microorganisme de infecţie sau alte impurităţi;
Miros şi gust – acrişor, specific fermentaţiei lactice.
1.2 Compoziţia chimică a zerului
Compoziţia chimică a zerului variază în funcţie de caracteristicile laptelui din care provine şi de procesul de fabricaţie a tipului respectiv de brânză. Lactoza este principala componentă azerului, iar materia grasă din zer constă în globule mici reziduale ce nu pot fi înglobate în masa de coagul în timpul închegării.
Dintre substanţele din lapte, în zer trece albumina, globulina o mică parte din cazeina rezultată din sfărmarea coagului în timpul prelucrării acestuia, precum şi o parte din sărurile minerale şi vitamine. Adesea în procedeele de fabricare a brânzeturilor, în lapte se adaugă o serie de substanţe (CaCl2, NaCl, acizi, coloranţi) care se găsesc în zer.
Compoziţia zerului este redată în tabelul 3.1, şi 3.2.
1.3 Caracteristici fizico – chimice
Principalele caracteristici fizico – chimice ale zerului sunt redate în tabelul 3.3.
1.4 Caracteristici microbiologice
Zerul ca şi laptele de altfel, este un mediu favorabil dezvoltării microorganismelor. În funcţie de provenienţa zerului, microorganismele prezente pot fi de naturi diverse, cele mai întâlnite fiind de tip: bacterii lactice, bacterii coliforme, bacterii butirice, drojdii, mucegaiuri.
Tabel nr. 1.1 - Compoziţia chimică zerului rezultat din prelucrarea laptelui de vacă
Componente Zer dulce Zer acid
apă 93 - 94 94 - 95
substanţă uscată 6 - 7 5 - 6
materie grasă 0 – 0,3 0 – 0,1
proteine 0,8 – 0,1 0,8 – 0,1
lactoză 4,5 – 4,9 3,8 – 4,2
săruri minerale 0,5 – 0,7 0,7 – 0,8
acid lactic urme 0,8
Tabel nr. 1.2 - Compoziţia chimică a zerului rezultat din prelucrarea laptelui de oaie
Componente,% Zerul obţinut
Din fabricarea brânzei telemea Din fabricarea caşului
apa 92,8 97
substanţă uscată 7,2 8,1
grăsime 0,3 1,0
proteine 1,4 2,0
lactoză 4,7 4,7
săruri minerale 0,8 0,8
Tabel nr.1.3 - Cracteristici fizico – chimice ale zerului
Caracteristici Zer
Densitate relativă, g/cm3 1,023
Aciditate, ˚T 100
Substanţă uscată, minimum 6,3
1.5 Defectele zerului
Defectele zerului sunt practic similare cu cele din plasma laptelui, la un grad de fermentare mai înalt. Toate defectele zerului, cum ar fi cele ce rezultă din procesele de oxidare, râncezire, defecte de gust, miros, aspect, defecte de prelucrare şi ambalare, de structură sunt redate în tabelul 1.4.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Zerul Urda si Lactoza din Zer.doc