Aeroportului International Buzau

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Aeroportului International Buzau.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 38 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Inginerie Aerospatiala

Cuprins

1.Municipiul Buzau .. 3
2. Sisteme de referinta .. 7
3.Avionul critic-Airbus A330 -300 . 8
4.Codul de referinta al aeroportului 21
5.Platforme .. 21
6.Terminale 35

Extras din document

Municipiul Buzău este reședința și cel mai mare oraș al județului Buzău, din regiunea

istorică Muntenia, România. Având 108.384 locuitori la recensământul din 2011, este al

optsprezecelea oraș ca populație din România.

Demografie

La recensământul din 2002 populația stabilă a orașului a fost de 134.227 locuitori.

Conform comunicatului Institutului Național de Statistică, la data de 20 octombrie 2011

municipiul Buzău avea o populație stabilă de 108.384 locuitori, în scădere cu 23.260 locuitori

față de anul 2010.

1

Fig 1. Evoluția populației municipiului Buzău

1 http://www.primariabuzau.ro/

4

Municipiul Buzau

Atestare : 372

Suprafață : 81.3 km²

Populație : 108.384 locuitori (2011)

Densitate: 1619.24 loc./km²

Altitudine medie: 95 metri n. m.

Obiective turistice

- Biserica episcopală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie din 1649 a

domnului Matei Basarab, pe locul schitului Frăsinet ce datează de la sfârșitul secolului al

XV-lea. În cadrul bisericii a funcționat între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea o tipografie,

înființată în 1691 de către Constantin Brâncoveanu și o școală de dascăli în limba română

- Biserica „Banu”, ctitorie din 1571 a vistiernicului Andronic, refăcută în 1722 de

către Adriana, văduva vornicului Șerban Cantacuzino, când a fost acoperită și cu țiglă

smălțuită policromă.

- Biserica „Neguțători” cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, construită în stil

neoclasic în 1838

- Biserica „Sfinții Îngeri” (1619, refăcută în 1833-1838)

- Clădirea seminarului „Chesarie”, construită în stil neoclasic în 1838

- Palatul Municipal construit în 1896-1904, în stilul palatelor italiene

- Palatul princiar (1710-1712)

- Monumentul închinat țăranilor răsculați în 1907

- Statuia poetului Vasile Cârlova din Parcul Crâng

- Obeliscul ridicat cu ocazia comemorării a 1600 de ani de la prima atestare

documentară din Parcul Crâng

Municipiul Buzău, reședința județului cu același nume, este situat în zona

centrală a județului, pe malul drept al râului Buzău, determinat de coordonatele 45°09"

5

latitudine nordică, și 25°5" longitudine estică, ocupând o suprafață totală de 81,3km2.

Se află la confluența dintre drumul european E85, ce leagă sudul continentului cu zona

de nord și drumul național ce unește Transilvania cu porturile dunărene și litoralul Mării Negre.

Cadrul geografic cuprinde teritorii variate sub aspect fizico si chimico-geografic

În partea de nord și nord-vest apare o ramă de dealuri cu înălțimi cuprinse între

500-700 m, iar spre nord-est câmpia piemontană coboară în pantă lină dinspre nord spre sud. În

partea de est a orașului se află Lunca râului Buzău, iar în sud Câmpia Buzăului, cu terenuri

roditoare. Clima orașului Buzău are un caracter continental.

Temperatura medie anuală este de 10,7° C; cea mai călduroasă lună este iulie,

cea mai friguroasă este ianuarie. Vremea este schimbătoare, se produc o serie de

disfuncționalități, în anotimpul cald - ploi torențiale, iar în anotimpul rece - viscolirea și

troienirea arterelor de circulație. Consecințele mișcărilor de aer peste municipiul Buzău le

constituie vânturile caracteristice fiecărui sezon.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Buzău și afluenții săi. Vegetația

este caracteristică zonei de stepă.

Cea mai prețioasă podoabă naturală a orașului Buzău este pădurea Crâng cu o suprafață

de 189 ha, din care 10 ha sunt amenajate ca parc, apoi parcul Tineretului și parcul Marghiloman.

Resursele de apă de la suprafața solului, cât și cele subterane, sunt exploatate din

cele mai vechi timpuri, fiind surse de alimentare cu apă a locuințelor și unităților industriale, dar

și pentru irigarea terenurilor agricole.

Din albia râului Buzău sunt exploatate cantități însemnate de balast, nisip și pietriș. Solurile sunt

propice culturilor irigate, precum și cerealelor.

Alte resurse naturale: pădurile, exploatate pentru lemn de foc și care au și rol

peisagistic și de protecție a malurilor. În apropierea Buzăului se află însemnate resurse ale

solului ca: petrol, gaze de sondă, cărbuni (lignit), piatră de construcții etc.

Orașul Buzău este un important nod feroviar și rutier. Este situat pe una din

magistralele feroviare ale țării, linia 500, de importanță europeană: București - Ploiești - Buzău -

Focșani - Bacău - Suceava.

Fisiere in arhiva (1):

  • Aeroportului International Buzau.pdf