Calitatea în Domeniul Serviciilor de Handling

ABSTRACT:

Transporturile aeriene reprezinta o arie de comert în care aeronavele sunt angajate pentru a transporta pasageri, marfa si posta. Companiile de transport aerian opereaza servicii pe rute aeriene locale, regionale, nationale si internationale.

Primele servicii de pasageri au început din 1910, când dirijabilele au început sa opereze între câteva orase din Germania. Prima cursa regulata de pasageri a început din 1914 în Statele Unite.Înainte de primul razboi mondial au avut loc cateva curse experimentale de transport postal din Anglia spre India, în cîteva tari din Europa si Statele Unite, dar mentinerea lor cu regularitate nu a avut loc decât dupa razboi. În 1918 Departamentul Oficiilor Postale din Statele Unite si-a achizitionat primul escadron de avioane si a inaugurat serviciile aeriene ce faceau legatura dintre principalele orase de la Coasta de Est..

Cu legatura pe care o faceau Serviciul Aerian Postal, în 1925, Departamentul Oficiilor Postale din Statele Unite a început sa se debarcheze de propria flota si sa transfere operatiile sale companiilor particulare. Spre sfârsitul anului 1920 câteva din aceste companii au inceput sa asigure servicii de transport de pasageri folosind monoplane mari cu cabina inchisa (ex.: trimotorul Ford cu o capacitate de 15 pasageri). Pentru ca transportul la sol a fost ingreunat, consecinta a primului razboi mondial, multe guverne au dezvoltat extensiv un sistem aerian de transport de calatori, urmând, bineânteles si transporturile postale. Cu toate ca servicile aeriene de posta (sau PAR-AVION) din Europa nu se puteau compara cu cele americane care erau destul de rapide (de stilul “de la o zi la alta”), transportul pasagerilor în Europa a devenit mult mai sofisticat. Din 1929, Anglia opera o ruta comerciala din Londra catre India, si pâna în 1930 mai multe state europene au început sa opereze zboruri combinate de posta, marfa si pasageri pe distante lungi catre Orientul Mijlociu, Orientul Îndepartat, Africa si America. Anii dintre 1919 si începutul celui de al doilea razboi mondial în 1939 au inclus o serie de descoperiri semnificative în ceea ce priveste prezicerea vremii, echipamentele de navigatie, aerodinamica. Pe durata celui de-al doilea razboi mondial, caile aeriene erau parte integranta din sistemul national de aparare din majoritatea statelor europene precum si din Statele Unite ; aproximativ jumatate din activul de aeronave existent la momentul acela a servit transporturilor militare. Cursele de calatori internationale s-au dezvoltat în perioada imediat urmatoare razboiului; spre mijlocul anilor `50 numarul pasagerilor ce calatoreau cu avionul pe deasupra Atlanticului a depasit cu mult numarul tuturor pasagerilor de pe cursele oceanice. Pe teritoriul Statelor Unite, din punct de vedere al distantei de parcurs, liniile aeriene au înlocuit caile ferate. La sfârsitul anilor `50 introducerea turbojeturilor în trasportul national, international si continental a însemnat un avantaj major în ceea ce priveste timpul de zbor. O noua generatie de avioane cu reactie si-a început operatiile în 1970, iar anglo-francezul Concorde, o aeronava supersonica, a intrat în serviciile aeriene de pasageri în 1976. Operatiile de transport aerian sunt monitorizate si reglate de câteva corporatii nationale si internationale.

În Statele Unite, Actul de Comert Aerian din 1926 a început prin stabilirea standardelor pentru aeronave si piloti. În 1940, noua Administratie Civila (CM) a continuat cu activitati similare, iar separat Comitetul Aeronautic Civil (CAC,organizatie similara existand si în Europa- ECAC) a primit un mandat prin care era autorizat sa optimizeze rutele aeriene de pasageri precum si sa investigheze accidentele aeriene. O alta reorganizare a avut loc în 1958, când, Comitetului pentru Siguranta Transporturilor i-a fost acordata exclusivitatea investigatiilor accidentelor, si Administratia Aeronautica Civila a fost redenumita în Agentia Federala de Aviatie, care a devenit din 1967 Administratia Federala a Aviatiei. Dezvoltarea extraordinara a transporturilor aeriene în perioada imediat urmatoare razboiului a dus la formarea Organizatiei Internationale a Aviatiei (ICAO), afiliata Natiunilor Unite. De când a fost fondata în 1947, ICAO a facilitat stabilirea standardelor la nivel mondial privind protectia si siguranta navigatiei, si a participat cu regularitate la perfectionarea legislatiei în domeniu. Pentru Europa exista o astfel de organizatie numita Organizatia Europeana pentru Siguranta Spatiului Aerian - EUROCONTROL.Transporturile aeriene moderne presupun, prin importanta lor, si servicii auxiliare cum ar fi: întretinerea aeronavelor si motoarelor, pregatirea personalului (care include pilotii, insotitorii de bord, agentii, echipajele de sol. Activitatea de transport aerian a cunoscut o importanta dezvoltare determinata de cresterea economiei, de implicarea României în schimbul international de marfuri, în turismul international. La aceasta se adauga caracteristicile specifice ale transportului aerian, care, în corelare cu caracteristicile celorlalte moduri de transport, capata pentru anumite obiecte de transport o importanta tot mai mare.

Diversificarea mijloacelor de transport a aparut din necesitatea de a folosi noi cai de comunicatie, din caracteristicile specifice ale acestora, care hotarasc eficienta transportului. Mijloacele de transport aerian poseda mai multe caracteristici specifice, si anume: rapiditate, convertibilitate, oportunitate, confort, siguranta, accesibilitate si economicitate.

Rapiditatea este data de viteza de deplasare a aeronavelor si constituie un avantaj hotarâtor, în special pentru doua situatii: pentru distantele lungi si foarte lungi si pentru traseele unde mijloacele tereste se face prin zone care, prin configuratia terenului, determina un parcurs deosebit de lung sau dificil de parcurs. Viteza mare ofera mijloacelor de transport aerian posibilitatea evitarii zonelor cu conditii meteorologice ostile. Convertibilitatea (adaptabilitatea) presupune flexibilitatea în adaptarea aeronavei pentru diverse genuri de transport, servicii, actiuni (transport de marfa, pasageri, în mai multe clase, mixt, pentru scopuri speciale). Oportunitatea se manifesta prin punerea la dispozitia beneficiarilor a capacitatii de transport necesare, în locul si timpul solicitat, stabilirea de orarii in conformitate cu cererea beneficiarilor, aprecierea corespunzatoare a structurii activitatii de transport, în curse regulate charter si utilitare, mentinerea, extinderea, înfiintarea de noi linii. Regularizarea curselor aeriene presupune respecterea stricta a curselor programate si se determina ca un raport între numarul curselor plecate conform orarului, fara întarzieri si numarul curselor programate. Frecventa curselor aeriene evidentiazs numarul de curse efectuate de o companie aeriana, pe o anumita ruta, într-o anumita perioada de timp. Regularitatea curselor este dependenta de conditiile meteorologice, de starea tehnica a aparatului, conditiile de navigatie aeriana si organizarea serviciilor la sol.