Procesul tehnologic de prelucrare mecanica prin aschiere a reperului

Imagine preview
(9/10)

Acest proiect trateaza Procesul tehnologic de prelucrare mecanica prin aschiere a reperului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 67 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Gheorghiu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domenii: Inginerie Aerospatiala, Mecanica

Extras din document

TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere a reperului, în condiţiile unei producţii de serie mijlocie şi să se întocmească planele de operaţii pentru acest proces tehnologic.

Capitolul I

ANALIZA DATELOR INIŢIALE

Reperul reprezintă un arbore, având rolul funcțional de a transimte o miscare de rotatie.

In timpul funcționarii axul este solicitat la torsiune și încovoiere.

1.1. Analiza desenului de execuţie

Desenul de execuţie constituie cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricaţie a unui reper.

Verificarea desenului de execuţie a unui reper prezintă următoarele două aspecte:

- respectarea prescripţiilor standardelor în vigoare;

- verificarea tehnologicităţii piesei.

În urma analizei desenului de execuţie, s-au constatat următoarele:

- desenul a fost executat pe format A2(297x210);

- pentru explicitarea corectă şi completă a piesei în desen sunt necesare cinci vederi;

-cotele existente sunt cele necesare, toate lanţurile de dimensiuni închizându-se;

-toleranţele pentru cotele libere vor fi conform ISO 2768 mK;

-suprafeţele ce alcătuiesc piesa sunt tehnologice, ele putându-se executa pe maşini-unelte universale.

-observatii directe asupra piesei: Piesa are 4 trepte, dimensiunile de gabarit, 158 mm lungime totala si diametrul maxim de ø20 mm .

-pentru suprafețele diametrelor ᴓ12h9 se recomanda rugozitate de 0,8 µm,

1.2. Analiza tehnologicitaţii piesei

Prin tehnologicitatea construcţiei unei piese se înţelege acea soluție constructiv-funcțională care să asigure condiții tehnice impuse de beneficiar și să se realizeze cu costuri minime, cu consum minim de scule așchietoare si energie, satisfăcând în același timp și condiții sociale.

Factorii care influenţează tehnologicitatea construcţiei sunt:

-prelucrabilitatea prin aşchiere;

-forma constructivă a piesei;

-stabilirea bazelor tehnologice şi de cotare ale piesei;

-gradul de precizie şi cel de rugozitate impus suprafeţelor;

-gradul de normalizare şi de unificare a piesei.

Din analiza desenului de execuție al piesei rezultă că forma constructivă asigură prelucrarea în condiții favorabile. Forma este optima și asigura o prelucrare cu volum minim de muncă și respectarea condițiilor de precizie dimensionale și starea suprafeței. Forma constructivă a piesei asigură o rigiditate corespunzătore, suprafețele piesei ce urmează a fi prelucrate prin așchiere sunt ușor accesibile și pot fi prelucrate cu scule obișnuite.

Piesa este tehnologică din punct de vedere funcțional, al prelucrabilității prin așchiere, al materialului utilizat: OLC45 care are următoarele caracteristici:

Compoziție chimica OLC 45

C=(0.42÷0.50)% Mn=(0.50÷0.80)% Si=(0.17÷0.37)% Crmax=0.30%

Pmax=0.040% Smax=0.010% Nimax=0.30% Asmax=0.05%

Crmax=0.30%

Caracteristici mecanice pentru OLC 45

rezistenta la tracțiune σr = 660 N/mm2 τc = 0.58·σc

limita de curgere σ0.2 = 400 N/mm2 τrf = 0.8·σr

alungirea la rupere δr = 17%

gâtuirea la rupere z = 35 %

duritate Brinell max. HB =220

Tratament termic călire – revenire la 30-35 HRC

Deoarece piesa nu prezintă suprafeţe cu toleranţe şi rugozităţi mici, nu necesită prelucrare pe maşini de precizie ridicată.

Forma constructivă a piesei asigură numeroase posibilităţi de strângere şi fixare în dispozitiv.

Din studiul modelului în care a fost realizată cotarea, reiese faptul că bazele de referinţă sunt materializate de capetele arborelui şi de asemenea cotarea mai sugerează şi modul de prindere a piesei pentru prelucrarea pe M.U. aleasă. Astfel, ca baza de fixare se consideră găurile de centrare.

Gradul de normalizare şi unificare se realizează prin folosirea unor găuri de centrare standardizate.

Producţia este de serie mijlocie (500 buc/an) - Tabelul 3.14 (PRU,1980).

Fisiere in arhiva (1):

  • Procesul tehnologic de prelucrare mecanica prin aschiere a reperului.docx

Bibliografie

Octavian Preuteanu , Laurentiu Slatineanu , Vasile Braha , Traian Gramescu – “Tehnologia constructiei de masini. Indrumar de proiectare” , Institutul Politehnic Iasi , 1980. (PRU,1980)
C. Picoș , O. Pruteanu , C. Bohosievici , Gh. Coman , V. Braha , Dr. Paraschiv , L. Slatineanu , Tr. Gramescu –“Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere Volumul I”, Institutul Politehnic „S. Lazo” Chisinau, 1992. (Pi.1.)
C. Picoș , O. Pruteanu , C. Bohosievici , Gh. Coman , V. Braha , Dr. Paraschiv , L. Slatineanu , Tr. Gramescu –“Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere Volumul II”, Institutul Politehnic „S. Lazo” Chisinau, 1992. (Pi.2.)
C. Picoș, Gh. Coman, N. Dobre, O. Pruteanu, C.Rusu, Șt. Rusu, Șt. Trufinescu – “Norma tehnica pentru prelucrari prin aschiere Volumul I”, Editura Tehnica Bucuresti,1982. (PI.I.)
C. Picoș, Gh. Coman, N. Dobre, O. Pruteanu, C.Rusu, Șt. Rusu, Șt. Trufinescu – “Norma tehnica pentru prelucrari prin aschiere Volumul II”, Editura Tehnica Bucuresti,1982. (PI.II.)