Cuprins
- 1. Introducere
- 2. Date iniţiale pentru întocmirea proiectului
- 3. Calcule preliminare
- 3.1. Determinarea debitelor de calcul de apă uzată
- 3.2. Determinarea concentraţiilor de poluanţi în apele uzate
- 3.3. Calculul temperaturilor medii ale apelor uzate
- 3.4. Determinarea numărului fictiv de locuitori
- 3.5. Calculul gradului necesar de epurare
- 3.6. Alegerea metodei şi schemei tehnologice a staţiei de epurare
- 3.7. Descrierea fluxului tehnologic al apelor uzate
- 3.8. Fluxul tehnologic al nămolului
- 3.9. Calculul instalaţiilor de epurare mecanică a apelor uzate
- 3.10. Camera de recepţie / Disipătorul de energie
- 3.11. Calculul hidraulic al canalelor de legătură între
- obiectele staţiei de epurare
- 3.12 Grătarele
- 3.12.a. Calculul grătarelor cu bare
- 3.12.b. Determinarea pierderilor de sarcină în grătare
- 3.12.c. Calcolul cantităţii de reţinere în grătare 3.12.d. Calculul cominutoarelor (grătarelor tăietoare)
- 3.13 Sitele
- 3.14. Deznisipatoarele
- 3.14.a. Calculul deznisipatoarele tangenţiale
- 3.14.b. Calcolul de nisip reţinut 3.14.c. Calculul platformelor de nisip
- 3.15. Decantoarele primare 3.15.a. Calculul decantoarelor primare 3.15.b. Calculul limpezitoarelor cu aerare naturale 3.15.c Calculul bazinului de preaerare 3.15.d. Calculul decantoarelor orizontale radiale 3.15.e Calculul cantitatii de namol retinut in decantoarele primare
- 4. Calculul instalaţiilor de epurare biologică a apelor uzate 4 1. Calculul instalatiilor biologice 4.1.1.Calculul impilor de retenie
- 5. Calculul sistemului de aerare pentru BANA 5.1. Calculul debitului specific de aer necesar pentru asigurarea proceselor biologice cu oxigen
- 6. Calculul decantoarelor secundare
- 7. Calculul instalatiilor de dezinfectie a apelor uzate epurate biologic
- 8. Calculul instalatiilor de tratarea nămolurilor
- 9. Calculul ingrosarii namolului activ in exces nămolurilor
- 10. Stabilizarea nămolurilor
- 11. Calculul metantancurilor
- 12. Calculul gospodăriei de biogaz
- 13. Deshidratarea namolurilor
- 14.Deshidratarea mecanica
- Biblografie
Extras din proiect
Apa ca şi aerul, este un factor de mediu indispensabil vieţii. Apa se găseşte întotdeauna acolo unde există viaţă şi formează substanţa cea mai răspîndită pe pămînt. Ea a avut un rol de prim ordin in apariţia vieţii pe planeta noastră.
Combaterea poluarii apelor se realizează prin măsuri ce urmăresc, in primul rind, prevenirea poluării apelor. Pentru multe ramuri industriale, pentru zootehnie şi diverse activităţi sociale, modalitatea cea mai eficienta de combatere şi limitare a poluării este epurarea apelor uzate înainte de evacuare. În această operaţie, apele uzate sunt supuse unor tratamente successive, prin care conţinutul de poluanţi este diminuat astfel încît, în urma diluării cu apale rîurilor în care ajung să înregistreze concentraţii cât mai mici.
Tratamentele care se aplică include tehnologii bazate pe procese şi fenomene naturale: fizice, chimice şi biologice, aplicate diferenţiat la diferite categorii de apă uzată, iar în cadrul acestora se deosebesc diferite tehnici şi metode de lucru în funcţie de compoziţia apelor uzate.
Apa este indispensabilă vieţii şi activităţii umane, fiind folosită în diferite scopuri. Prin trecerea si folosirea apelor curate în cuprinsul unei aşezări omeneşti se produc ape murdare de scurgere întrebuinţate, numite şi ape uzate.
Prin poluarea apelor se înţelege alterarea calităţilor organoleptice, chimice, bacteriologice sau biologice ale acestora, produsă direct sau indirect de activitatăţi umane (impact antropic). Apele devin periculoase pentru folosirea normal. Ele conţin poluanţi organici, microorganisme, substanţe toxice şi din acest punct de vedere, prezintă cauza principală de poluare a apelor de suprafaţă. Orice emisar posedă o capacitate de autoepurare, însă această capacitate este limitată şi supraîncărcarea lui cu impurităţi aduce la reducerea calităţii apei şi distrugerea florei şi faunei uzuale pentru apele de suprafaţă.
Pentru a elimina efectul nociv al apelor uzate, înainte de evacuarea lor prin sistemul de canalizare în emisar, ele trebuie epurate pînă la starea necesară, stabilită prin calcule speciale şi analiza diverselor variante tehnico-economice.
Operaţia de epurarea a apelor uzate se efectuează în instalaţii speciale, grupate într-o staţie de epurare.
2.DATE INITIALE PENTRU INTOCMIREA PROIECTULUI
Varianta 2
Date iniţiale pentru proiectare
1. Numărul de locuitori:
- Sectorul A 12000 locuitori
- Sectorul B 8000 locuitori
- Sectorul C 6000 locuitori
- Sectorul D 4000 locuitori
2. Consumul specific de ape uzate:
- Sectorul A 150 l/om-zi;
- Sectorul B 125 l/om-zi;
- Sectorul C 95 l/om-zi;
- Sectorul D 25 l/om-zi;
3. Temperatura apelor uzate menajere:
medie de vară = 22°C;
medie de iarnă = 12°C;
medie anuală = 15°C;
4. Debitul apelor uzate industriale:
Întreprinderea Nr.1 Q= 200m3/zi;
Întreprinderea Nr.2 Q= 1200 m3/zi;
5. Coeficientul de neuniformitate al debitului de ape uzate menajere:
Kzi max= 1,3; Kzi min= 0,75; Kor max= 1,15; Kor min= 0,65;
6. Compoziţia apei uzate industriale:
Nr. IntreprinderiiCBO(mg/l)MS(mg/l)
Întreprinderea Nr.1200300
Întreprinderea Nr.2300400
7. Temperatura apei uzate industriale:
- Întreprinderea Nr.1
medie de vară = 19°C;
medie de iarnă = 16°C;
medie anuală = 17°C;
- Întreprinderea Nr.2
medie de vară = 25°C;
medie de iarnă = 10°C;
medie anuală = 18°C;
3.CALCULE PRELIMINARE
3.1Determinarea debitelor de calcul de apă uzată
Dimensionarea instalaţiilor din cadrul staţiei de epurare se efectuează în funcţie de debitul orar maxim de apă uzată, iar debitele medii şi minime servesc la dimensionarea canalelor, conductelor, jgheaburilor şi la diferite verificări.
Calculele se efectuează utilizînd relaţiile:
în care:
debitul zilnic mediu de ape uzate, ;
debitul specific de ape uzate corespunzător fiecărui cartier, l/(om- zi);
numărul de locuitori;
debitul zilnic maxim respectiv minim de ape uzate, ;
coeficientul de variaţie zilnică a debitului de apă uzată menajeră, respectiv industrială; (date iniţiale)
debitul orar mediu de ape uzate, ;
debitul orar maxim respectiv minim de ape uzate, ;
coeficientul de variaţie orară a debitului de apă uzată menajeră, respectiv industrială;
Pentru apele uzate menajere se adoptă conform
Coeficient de neuniformitate5102050100
Kormax2,52,11,91,71,6
Kormin0,380,450,50,60,59
Pentru , prin interpolare determinăm:
Debitele de calcul ale apelor uzate
Bibliografie
1.СНиП 2.04.03-85. Канализация. Наружные сети и сооружения.
2.Яковлев С. В. и др. Канализация. М. Стройздат, 1975.
3.Proiectarea staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti, Îndrumar metodic la efectuarea proiectului de an Partea I - Chişinău, UTM, 2006.
4.Proiectarea staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti, Îndrumar metodic la efectuarea proiectului de an Partea II - Chişinău, UTM, 2006.
5.Proectarea statiilor de epurare a apelor uzate,orasenesti,îndrumar metodic pentru întocmirea proiectului de an partea III-Chişinău.UTM 2013
6.NCM G,03.02 2015 Normativ în constructive
7.таблицы для гидравлического росчота каналы сетей и дюкеров по формуле АКАД Н.А. Лукиных
Preview document
Conținut arhivă zip
- Statie de epurare a apelor uzate urbane.docx