Aplicație grafică - conquest

I. 1. Descrierea Programului

Programul reprezinta o aplicatie a unit-ului graph, un joc simplu de strategie (gen TBS, daca ar fi sa-l incadram in multimea de jocuri din ziua de azi...). Jocul nu beneficiaza de inteligenta artificiala – poate versiunile viitoare... , si poate fi jucat de 2 pana la 7 jucatori. Povestea e urmatoarea: „Dupa sute de ani de tensiune intre marii imparati ai universului, inevitabilul s-a produs. Toate imperiile se afla in razboi, iar singura cale de a incheia confruntarile e ca unul din combatanti sa devina stapan suprem. Bineinteles, pentru asta e nevoie de cucerirea si construirea de garnizoane pe toate planetele existente, pentru a preveni miscarile de rezistenta ale rivalilor sai.” Pe langa o utilizare destul de completa a posibilitatilor limbajului Pascal, programul reprezinta si un mijloc de petrecere a timpului liber atunci cand ne plictisim de grafica realista a jocurilor moderne.

2. Programul propriu-zis:

II. Suport teoretic

1. Introducere – limbajul Pascal

Comunicarea între om şi calculator este mijlocită de un limbaj, ca şi comunicarea dintre două persoane. Prin intermediul său, omul transmite calculatorului un program(totalitatea instrucţiunilor necesare rezolvării unei probleme, scrise în ordinea efectuării lor, pe care acesta urmează să-l execute). De aceea, acest tip de limbaj se numeşte limbaj de programare.

Programarea primelor calculatoare se făcea în limbajul acestora, numit cod masină(numit şi limbaj de nivel 0). Acest limbaj foloseşte reprezentarea binară, care conţine circuite cu doar două stări stabile posibile: închis / deschis. Fiecare calculator posedă un limbaj cod-masină unic, implementat de constructor.

Următorul pas în evoluţia limbajelor de programare îl reprezintă limbajul de asamblare, numit şi limbaj de nivel 1 (reprezentarea numerelor se face în zecimal şi hexazecimal).

Similar limbajelor cod-masină, un calculator posedă un limbaj de asamblare unic.

Limbajul de programare(numit şi limbaj de nivel 2) este un limbaj de calculator cu următoarele caracteristici:

a) Este independent de tipul de calculator folosit;

b) Nu necesită cunoaşterea limbajului cod-masină sau a limbajului de asamblare proprii calculatorului folosit;

c) Oferă utilizatorilor facilităţi de învăţare, prelucrare şi depanare.

Pentru anumite domenii de specializare restrânsă se creează limbaje de programare specifice, cu facilităţi în tratarea problemelor pe care le are de rezolvat domeniul respectiv. Aceste limbaje poartă numele de limbaje specializate(de nivel 3).

Calculatorul “înţelege “ numai limbajul cod-masină; deci, un program scris într-un limbaj de nivel mai înalt trebuie “tradus” în acest limbaj. Cu această trecere se ocupă programe specializate numite asambloare, compilatoare sau translatoare.

Programul scris de utilizator într-un limbaj de programare poartă numele de limbaj sursă. După introducerea în calculator, programul sursă este transformat în program obiect. Acesta se poate prezenta sub formă binară sau de program scris în limbaj de asamblare.

Conceptualizat în anul 1970 de către Niklaus Wirth , limbajul PASCAL poartă numele matematicianului şi filosofului BLAISE PASCAL , în semn de recunoaştere a meritelor sale în teoretizarea maşinilor de calcul .

Creat după acumularea de cunoştiinţe temeinice în ştiinţa limbajelor formale , din confruntarea cu probleme concrete ale programării , limbajul PASCAL a constituit la vremea respectivă un limbaj modern , menţinându-se ca atare şi în prezent , datorită faptului că posedă o solidă bază conceptuală .

Limbajul PASCAL a introdus în versiunea sa iniţială noţiunea de programare structurată şi ulterior noţiunile de date ( structuri ) dinamice , date (structuri ) definite de utilizator .

În prezent standardul implementărilor PASCAL cuprinde următoarele elemente :

- programare structurată de tip algoritmic ;

- definirea de noi funcţii sau proceduri ;

- tipuri de date definibile de către utilizator ;

- structuri de date dinamice ;

- adresări indirecte ale datelor ;

- recursivitate ;

- rutine complete de intrare / ieşire ;

- funcţii de conversie a datelor din ASCII în format intern şi invers ;

- set complet de funcţii matematice ;

- funcţii elementare de grafică 2D ;

- posibilitatea inserării direct în sursă a instrucţiunilor în limbaj de asamblare ;

- posibilitatea definirii de overlay-uri pentru program .

Versiunile standard ale implementărilor PASCAL sunt cele oferite de Microsoft şi Borland , cu avantaj pentru cele din urmă ( TURBO PASCAL 5.0 , TURBO PASCAL 5.5 ) datorită mediului de lucru performant (de tip “ TURBO “ ) .