Inteligența Artificiala

Obiective si contextul actual al temei

Când s-a vorbit prima data de Inteligenţa Artificiala(AI-Artificial Intelligence) în 1956,totul părea o utopie,un vis prea frumos pentru a fi realizat,un stadiu al dezvoltării considerat a fi greu de atins.În ultimii aproape 50 de ani ,termenul a prins contur,devenind realitate,fiind în prezent folosit în toate ştiinţele care doresc să se afirme.

Iniţiatorul său prof. John McCarthy a prezentat noul concept în vara anului 1956 la întrunirea”Darthmouth Summer Research Project on Artificial Intelligence”.

În zilele noastre, inteligenta artificiala înseamna noi modalitaţi de a interconecta persoane si calculatoare, persoane si cunostinţe,persoane si mediul fizic sau persoane între ele. Combinând un set de tehnici mai noi cum ar fi agenţii software, reţelele Bayes, reţelele

neuronale, algoritmii genetici, cu cele clasice, de pilda înlantuirea regulilor, se obţine

un instrumentar puternic care a facut posibila dezvoltarea unor sisteme.

Este greu de dat o definiţie precisă a domeniului inteligenţei artificiale

În general, se consideră că obiectul său de studiu se referă la modalităţile prin care poate fi imitată inteligenţa umană cu ajutorul calculatoarelor electronice şi a unor programe performante.

IA este domeniul de studiu care îşi propune să explice şi să modeleze comportamentul inteligent în termenii proceselor de calcul.

IA nu este o ştiinţă pură sau o nouă disciplină inginerească, ci are o clară natură de interdisciplinaritate, care implică ştiinţa calculatoarelor, matematică, psihologia proceselor cognitive etc.

Din punct de vedere ingineresc, IA se ocupă cu generarea reprezentărilor procedurilor care în mod automat şi autonom permit rezolvarea problemelor rezolvate până acum numai de oameni.

Obiectivul IA este abordarea inteligenţei ca pe un calcul posibil de efectuat, fezabil.

In prezent, IA cuprinde o mare varietate de subdomenii, de la cele de interes general, ca perceptia si ratiunea logica, la sarcini specifice ca jocul de sah, demonstrarea de teoreme matematice, poezia, si diagnosticarea bolilor.Deseori, oamenii de stiinta din alte domenii ajung treptat la IA, unde gasesc metodele si vocabularul necesare sistematizarii si automatizarii sarcinilor intelectuale la care au lucrat o viata intreaga. In acelasi mod, cei din domeniul IA pot alege sa aplice metodele lor in orice domeniu al intelectului uman. In acest sens este cu adevarat un domeniu universal.

Obiectul inteligenţei artificiale este obţinerea de artefacte care sa se comporte intelligent,similar unui om.Câteva exemple binecunoscute de altfel de artefacte sunt roboţii antropomorfi,programele de jucat şah,calculatoarele care pot dialoga într-un limbaj similar celui uman,programele de traducere automată sau de regăsire a textelor relevante pe Internet.

Principalul scop al Inteligenţei artificiale este de a imita întru-totul creierul uman în modul în care acesta gândeste,răspunde şi interacţionează.

În pofida nivelului atins de cercetători,acest deziderat nu va fi atins foarte curând, creierul uman fiind încă o enigmă,aproape imposibil de analizat matematic şi/sau tradus in limbaj maşină.

Inteligenţa artificială (IA) este un domeniu care reţine din ce în ce mai mult atenţia economiştilor, managerilor şi celorlalte profesii, deoarece sistemele bazate pe cunoştinţe, sistemele bazate pe algoritmi genetici, sistemele fuzzy, sistemele hibride şi sistemele neuronale sunt sisteme de inteligenta artificială pe cale de a ocupa un loc din ce în ce mai important în viaţa lor profesională.

Capacitatea de a învăţa, de a înţelege, de a şti, din experienţa şi de a se descurca în situaţii vechi si noi, această "inteligenţă" însoţită de colectarea informaţiei, efectuarea prelucrărilor, pregătirea alternativelor decizionale şi în final luarea deciziei este acum în slujba managerilor de toate tipurile şi a celor economişti în mod special.

Ştiinţele economice şi domeniul lor (managementul, finanţele, contabilitatea, etc.) sunt în practica realizate din oameni cu performante diferite care trebuie să facă faţă sarcinilor nestructurate, nonliniare, dinamice si stocastice, cu luarea in seama, simultan, a aspectelor cantitative şi calitative, în care intervin intuiţia, experienţa şi inteligenţa, noţiuni vag definite, percepute cu aproximaţie şi având consecinţe asupra comportamentului în interacţiunile cu mediul intern si extern.

Inteligenţa artificială îşi propune să imite caracteristicile inteligenţei umane cu ajutorul calculatoarelor electronice şi al programelor inteligente. Scopul final este comportamentul de tip expert al calculatoarelor.