Modelarea Proceselor de Afaceri Utilizând Concepte ale Ingineriei Cunoștințelor

Domeniu: Inteligență Artificială

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 48 în total

Cuvinte : 15270

Mărime: 1.48MB (arhivat)

Publicat de: Dumitru Lungu

Puncte necesare: 8

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul I Ce este managementul proceselor de afaceri? 4
I.1 Ciclul managementului proceselor de afaceri 5
I.2 Beneficiile managementului de procese de afaceri 7
I.3 Activatorii proceselor 8
I.4 Capacitățile organizaționale ale procesului 9
I.5 Principiile managementului proceselor 10
I.6 Limitările managementului proceselor 11
I.7 Business Process modelling Notation 12
I.7.1 Definiţie 12
I.7.2 Sintaxa BPMN 14
I.7.3 Diagrama proceselor de afaceri 15
I.8 BPEL- limbajul de execuție al proceselor de afaceri 17
Capitolul II Transferul tehnologic și transferul de cunoștințe 20
II.1 Aspecte generale ale transferului tehnologic 20
II.2 Modele teoretice de transfer tehnologic 22
II.3 Tipuri de cunoștințe 24
Capitolul III Modelarea proceselor de afaceri prin intermediul ingineriei cunoștințelor 26
III.1 Introducere 26
III.2 Ingineria cunoștințelor în framework-ul pentru procesele de afaceri 27
III.2.1 Framework-ul proceselor de afaceri 28
III.2.2 Ingineria cunoștințelor pentru framework-ul proceselor de afaceri 30
III.2.3 Integrarea conceptuală a ingineriei cunoștințelor în procesele de afaceri 32
III.2.4 Soluții pentru integrarea KE framework-urile pentru procesele de afaceri 35
III.3 Ingineria cunoștințelor și metoda de management a proceselor de afaceri 37
III.3.1 Contextul organizațional al framework-ului proceselor de afaceri 37
III.4 KE utilizată pentru executarea proceselor de afaceri 41
III.5 Perspective ale ingineriei cunoștințelor integrate în managementul proceselor de afaceri 42
III.5.1 Alinierea conceptuală a ingineriei cunoștințelor și a managementului proceselor de afaceri 43
III.5.2 Alinierea tehnică a ingineriei cunoștințelor și a managementului proceselor de afaceri 44
IV Concluzii 46
Bibliografie 47
Tabelul figurilor
Fig. 1 Ciclul managementului proceselor de afaceri 5
Fig. 2 Componentele BPMN 16
Fig. 3 Un model predictiv de transfer tehnologic 24
Fig. 4 Cele patru tipuri de cunoștințe clasificate după faptul că sunt implicite sau explicite 25
Fig. 5 Legatura dintre BPM si KE 27
Fig. 6 Cele 4 dimensiuni ale spatiului cunostintelor 31
Fig. 7 Staturile metamodelelor utilizate in modelare- Stahringer 1996, adaptata de Karagiannis 33
Fig. 8 Transformarea modelelor de afaceri in modele ale KE 36
Fig. 9 Domeniile cognitiv intensive ale KE 39
Fig. 10 Arhitectura conceptuală utilizată în alinierea KE 43
Fig. 11 Noua generatie de cadre de lucru pentru managementul proceselor de afaceri 45

Extras din proiect

Capitolul I Ce este managementul proceselor de afaceri?

Managementul proceselor de afaceri (engl. Business Process Management) are la bază două lucrări importante, şi anume lucrarea lui Shewhart şi a lui Deming (Shewhart 1986; Deming 1953) referitoare la controlul proceselor statistice, şi care au condus la modificări moderne în domeniul calităţii, şi în final la avatarul lor contemporan cunoscut sub numele de Six Sigma.

Aceste lucrări au căutat să reducă variaţia performanţelor de lucru prin atenta măsurare a output-urilor și prin utilizarea tehnicilor statistice pentru izolarea problemelor de performanță pornind de la rădăcina acestora.

Mult mai importante sunt principiile conceptuale ce stau la baza acestor lucrări:

- Presupunerea că operațiile sunt de o importanță critică și de aceea ele merită o atenție deosebită și un management deosebit,

- Utilizarea metricilor de performanță pentru a determina dacă munca este realizată într-un mod satisfăcător sau nu;

- Concentrarea pe date concrete decât pe soluția de izolare a cauzelor principale ale problemelor de performanță;

- Conceptul ”procesul este de vină, nu oamenii”, că deficiențele de performanță sunt înrădăcinate în probleme de obiective care pot fi identificate și tratate;

- Noțiunea de îmbunătățire continuă, prin care rezolvarea unui set de probleme abia permite unei organizații să rezolve următorul set.

Abordarea privitoare la calitate a fost limitată din două cauze, totuși. Prima a fost definirea procesului ca fiind, în esență, orice secvență esențială de activități. Datorită acestei perspective, o organizație ar avea sute sau chiar mii de procese de afaceri la care procesul de îmbunătățire a calității poate fi aplicat în cazul tuturor, pornind de la așezarea cutiilor pe un raft până la verificarea soldului clientului.

Concentrarea pe astfel de procese limitative, nu poate avea semnificații strategice pentru organizația privită ca un întreg; pe de altă parte este probabil să rezulte un număr masiv de proiecte la scară mică, care pot fi greu de gestionat într-o manieră coerentă și modernă.

Celălalt antecedent important al managementului proceselor de afaceri este reprezentat de lucrările lui Hammer și Champy în domeniul reingineriei proceselor de afaceri.

Pe de o parte, reingineria a fost încadrată, cel puțin la început, ca un efort episodic decât unul susținut căruia îi lipsea dimensiunea continuă a îmbunătățirii calității. De asemeni, acesteia îi lipsea și o abordare disciplinată a metricilor. Cu toate acestea, reingineria a adus două noi riduri lumii proceselor, primul a constat în elaborarea unei definiții mai precise a proceselor, și anume aceea că procesele sunt un flux continuu de lucru în cadrul unei întreprinderi, care crează valoare pentru clienți.

Cealaltă noutate adusă de reinginerie a constat într-o concentrare asupra proiectării procesului în opoziție cu execuția procesului. Astfel, reingineria a recunoscut faptul că proiectarea unui proces de afaceri a creat de fapt un paravan pentru performanțele acestuia, adică un proces nu se poate executa și nu poate fi mai performant într-o manieră susținută, atât cât îi permite design-ul acestuia, astfel fiind necesar un nou model de proces de afaceri care să permită realizarea cerințelor de performanță.