Cuprins
- Capitolul 1. INTRODUCERE 3
- Capitolul 2. PREZENTAREA GENERALA A ACTIONARII 8
- 2.1. Motorul de curent continuu 9
- 2.2. Variatorul de tensinue continuÎ 11
- 2.3. Acumulatorii 15
- 2.4. Transmisia 19
- Capitolul 3. MOTORUL DE CURENT CONTINUU 22
- 3.1 Evolutia dezvoltarii masinii de curent continuu 22
- 3.2. Elemente constructive 23
- 3.3. Principiul de functionare al masinii de curent continuu 29
- 3.4. Probleme privind selectia motorului 33
- Capitolul 4. VARIATORUL DE TENSIUNE CONTINUA 35
- 4.1 Functionare convertorului 35
- 4.2 Calculul convertorului 40
- Capitolul 5. DIMENSIONAREA SISTEMULUI DE ACTIONARE 45
- . 5.1 Datele initiale generale ale autovehiculului 45
- 5.2.Calculul motorului de tractiune 45
- 5.3. Calculul VTC cu Mosfet 48
- I. Schema electrica de baza 48
- II. Alegerea Mosfet 49
- III. Calculul frecventei 50
- IV. Alegerea diodei 51
- V. Alegerea C1 si C2 52
- VI. Calculul R1,R2 52
- VII.Timbrarea 53
- a.) Timbrarea rezistentelor 53
- b.) Timbrarea bobinei 53
- c.) Timbrarea condesatoarelor 53
- 5.4. Calculul filtrului “LC” 54
- 5.5 Dimensionarea LF 56
- Capitolul 6. SISTEMUL DE REGLARE AL VITEZEI 59
- 6.1 Implementarea modelului matematic în mediul MATLAB SIMULINK 60
- 6.2 Simularea schemei de actionare 65
- Capitolul. 7. COMPARATII ECONOMICE 69
- Capitolul 8. CONCLUZII 75
- Bibliografie 81
Extras din proiect
Capitolul 1. INTRODUCERE
În anii din urma, încercarile de a dezvolta noi mijloace de transport, eficiente si nepoluante, au condus la cresterea interesului, în toata lumea, pentru unele vehicule electrice a caror istorie este mai mult sau mai putin veche, dar nivelul tehnologic de pâna acum nu a permis intrarea lor în exploatare curenta.
Istoria autovehicului electric incepe o datÎ cu secolul XIX, dar saltul cel mare a fost fÎcut in 1896, când faimoasa masinÎ a lui Camille Janatzy "Jamais contente" a depÎsit pentru prima datÎ viteza de 100 km/h (mai precis 105,6). Sub formÎ de obuz pe patru roti, ea era propulsatÎ cu douÎ motoare electrice de câte 8 kW fiecare, ce actionau individual rotile puntii din spate.
In 1902, Ferdinand Porsche realizeazÎ si el un vehicul performant, cu patru motoare electrice, fiecare inglobat in câte o roatÎ, fapt care te duce cu gândul la constatarea cÎ si primul vehicul cu transmisiune integralÎ a fost tot un automobil electric.
Cam in aceeasi perioadÎ, romanul Aurel Persu (realizatorul primului automobil aerodinamic) construieste si el un automobil electric, prototip, care se aflÎ incÎ la Muzeul Tehnic "Prof.ing. Dimitrie Leonida".
Cu toate cÎ la inceputul secolului XX masinile electrice dominau piata automobilelor, odatã cu aparitia motorului cu ardere internã, vehiculele echipate cu acest tip de motor au acaparat piata. Astãzi la aproape un secol de la apartia motorului cu ardere internã se pare cã totusi vehiculele electrice isi vor impune incã odatã suprematia pe piata vehiculelor si acest lucru nu se datoreazã unei descoperii de senzatie cât faptului ca motorul cu ardere internã a devenit victima propriului sãu succes; rezervele de petrol se diminueazã, productia de vehicule cu motoare cu ardere internã creste de la an la an, orasele devin din ce in ce mai poluate cu gazele provenite de la aceste vehicule echipate cu astfel de motoare.
Majoritatea cercetãtorilor sunt de acord cÎ trecerea la vehicule echipate cu motoare electrice in transportul urban ar duce la o scÎdere semnificativã a poluarii precum si a consumului de energie primarã.
Astfel fÎcându-se un simplu raport de eficientã balanta se inclinã vertiginos in favoarea vehiculelor electrice in lupta acestora cu cele clasice. Astfel spus un vehicul electric functioneazã la o eficientã de 46% . Din energia stocatÎ in acumulatorii vehicului 46 % este transmisã rotilor motoare ca energie utilã in comparatie cu vehiculele cu motoare cu ardere internÎ care au un raport de eficientã de 18%. Din totalul energiei stocate in rezervorul vehicului cu motor cu ardere internÎ numai 18% este transmisÎ motorului ca energie utilã.
Pierderile din conversia a eneregiilor primare in eneregia electricã precum si pierderile locale sunt mult mai mici decât pierderile din extractia, prelucrarea si livrarea petrolului si a componentelor sale secundare.
Lucrarea de fata îsi propune sa prezinte stadiul actual al dezvoltarii uneia dintre vehiculele electrice neconventionale, care au început sa prolifereze sau au sanse mari de a prolifera în viitorul apropiat. Ea se bazeaza pe o vasta documentatie stiintifica, dar si pe rezultatele unor cercetari proprii.
In cazul de fatÎ este vorba despre un scuter electric. Vom incerca sÎ prezentÎm avantajele precum si dezavantajele actionÎrii electrice unui scuter in comparatie cu actionarea clasicÎ a scuterelor si anume motorul cu ardere internÎ.
Prima incercare de constructie a unui scuter electric pe plan intern a fost facuta de ing. dipl. Justin Capra si ing. dipl. Ulm Ion Paunel. Programul s-a desfÎsurat in perioada 1975-1981 si s-a incheiat cu omologÎrile oficiale pentru: un model de scuter electric (care functioneazÎ si azi), denumit SOLETA.
Conținut arhivă zip
- Scuter Electric
- 2sk2907_01r.pdf
- 40hfl.pdf
- Bibliografie.doc
- Capitolul 1.doc
- Capitolul 2.doc
- Capitolul 3.doc
- Capitolul 4.doc
- Capitolul 5.doc
- Capitolul 6.doc
- Capitolul 7.doc
- Capitolul 8.doc
- Cuprins.doc
- Prima foaie.doc
- program_mk_mobexpert_nou.doc
- Scuter electric final.doc
- Scuter electric.ppt
- SLA_UPRW2447P1_Discontinued.pdf
- ~$icicleta electrica.doc
- ~WRL1621.tmp