Constantin Brâncuși

Brâncusi s-a nascut in 1876 in satul Hobita din Judetul Gorj. In copilarie a invatat sa sculpteze lemnul pentru a confectiona diferite unelte si obiecte casnice. In Romania, obiectele casnice, stalpii si fatadele caselor erau adesea decorate cu sculpturi in lemn. Stilul acestor ornamente va influenta opera lui Brâncusi. In memoriile sale artistul spunea ca tinuta si modul sau de viata au fost influentate de tara sa de origine, respectiv de: simplitatea, bunul simt, dragostea de natura.

La varsta de 9 ani a plecat de acasa si s-a intretinut singur, lucrand timp de 6 ani ca baiat de pravalie in Craiova. In tot acest timp a continuat sa sculpteze in lemn; si-a confectionat singur o vioara, care a atras atentia unui client al cafenelei in care lucra - acest client l-a ajutat pe Brâncusi sa intre la scoala de Arte si Meserii din Craiova. In 1889, dupa ce a absolvit scoala de Arte si Meserii din Craiova, Brâncusi a intrat la scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. Desi s-a simtit mai atras de opera Independentilor, decat de academicienii din scoala, artistul a studiat temeinic modelajul si anatomia.

Dintre sculpturile din aceasta perioada, Ecorseul realizat in 1902, a fost cumparat de scoala si a servit drept model de anatomie pentru mult timp. Aceasta lucrare denota o excelenta cunoastere a anatomiei. In 1903 a primit prima comanda, bustul Generalului Carol Davila, fondatorul scolii Medicale din Romania. In perioada scolii a obtinut mai multe premii dintre care o mentiune pentru bustul Vitellius, si o medalie de bronz pentru bustul Laocoon. In aceasta perioada Brâncusi este captivat de opera lui Auguste Rodin (ale carui concepte ii entuziasmau pe avant-gardisti si ii indignau pe academicieni) si de miscarea artistica din afara granitelor Romaniei, ceea ce il determina sa plece la Paris.

Pleaca pe jos cu sacul in spate, ajunge la Munchen in 1903 unde ramane pana in primavara anului 1904, cand isi reia drumul spre Paris, unde ajunge in jurul datei de 14 iulie.

1904 – 1906 urmeaza cursurile Scoalii Nationale de Arte Frumoase in atelierul lui Antonin Mercier.

In 1906 expune pentru prima data la Paris, la Salonul Societatii Nationale de Arte Frumoase, si apoi la Salonul de Toamna.

Primele sale lucrari, in stil clasic, emanand o energie puternica, stau sub semnul influentei lui Rodin. Brâncusi a lucrat un timp ca practician in atelierul lui Rodin, apoi l-a parasit pentru a-si gasi propria identitate, spunand: nimic nu poate creste la umbra arborilor mari (la umbra unui stejar nu poate creste nici un alt copac).

In aceasta perioada isi dezvolta propriul stil. Trei ani dupa sosirea la Paris sculpteaza Rugaciune- statuia unei fete ingenunchiate. Aceasta lucrare reprezinta prima etapa a evolutiei sale spre simplificarea formelor. In acelasi an el abordeaza tehnica taierii directe a pietrei pentru sculptura Cap de fata si explica ...reala este esenta lucrurilor nu forma lor exterioara.

Influenta lui Rodin se face simtita pentru ultima oara in prima versiune a Muzei adormite din 1908 (o fata de femeie sculptata intr-un bloc de marmura cu o forma nedefinita). In acelasi an Brâncusi realizeaza prima sa opera majora, Sarutul, in care doi tineri imbratisati formeaza un bloc cu lini simetrice. Sculptorul realizeaza o geometrizare a formelor, care va deveni simbolul sau si va influenta numerosi artisti. In 1910, Brâncusi realizeaza o noua versiune a Muzei adormite (de aceasta data in bronz, cu trasaturile reduse astfel incat sa sugereze forma unui ou. Aceasta versiune este reluata de artist dupa 1912 in numeroase randuri, fiecare varianta avand mici variatii.)