Monografie - Civilizatie si Cultura de Mehedinti

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Monografie - Civilizatie si Cultura de Mehedinti.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Istoria Artelor

Extras din document

Că bine zice Samuel Butler - „Munca fiecărui om este portretul său.” Eu cred că munca mea va corespunde şi cu portretul meu. Şi dacă tot vorbim de portret, aş începe monografia mea cu date despre autor, adică despre Simion Mehedinţi.

Simion Mehedinţi s-a născut la 16 octombrie 1868, în comuna Soveja din fostul judeţ Putna, azi judeţul Vrancea. A decedat la 14 decembrie 1968, la Bucureşti. A fost un academician, geograf şi geopolitician român. Părinţii săi, Nicolai şi Voica Mehedinţi, erau agricultori, tatăl îndeplinind şi serviciul de dascăl la biserica satului.

Și-a făcut studiile la București, apoi în Franța și Germania. A fost profesor la Universitatea din București, la prima catedră de geografie din România. Spirit filosofic, format la şcoala lui Titu Maiorescu, Simion, a desfăşurat o vastă activitate culturală ca educator al maselor şi cu deosebire a tineretului, prin scrierile şi numeroasele sale conferinţe ţinute studenţilor români din centrele universitare ale ţării. Simion Mehedinţi a fost un adept al ideilor naţionaliste şi legionare. A avut un rol important în dezvoltarea gândirii geografice și geopolitice în România. S-a preocupat de stabilirea obiectului și conținutului geografiei, de precizarea locului ei în sistemul științelor, de determinarea legilor și categoriilor geografice și a metodelor de cercetare în geografie și geopolitică.

Satul său, Soveja, are pentru Simion o importanţă deosebită, fiindcă anume în acel mediul variat şi dinamic al acelei aşezări de munte, Mehedinţi a primit primul impuls al apropierii de geogafie, altfel spus al vocaţiei pentru această ştiinţă.Ştiinţă căreia i-a dedicat numeroase lucrări. Mehedinţi a elaborat un sistem propriu de gândire geografică, concretizat în lucrarea sa fundamentală Terra - introducere în geografia ca știință (2 vol., 1931), pe care a scris-o în perioada cît a stat în satul natal, Soveja, pentru a-şi reface forţele fizice după o severă nevroză în perioada când se afla la studii în străinătate.

Simion Mehedinţi s-a manifestat şi ca teoretician al culturii în numeroase din studiile şi din articolele sale. Cele mai de seamă contribuţii aduse de el în acest domeniu le aflăm concentrate în două lucrări. Prima este discursul de recepţie la Academia Română, rostit la 6 iunie 1920, purtând titlul Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca şi uneltele sale. A doua este tot o comunicare academică, intitulată Coordonate etnografice: civilizaţia şi cultura. Aceasta din urmă a fost prezentată în înaltul for la 9 noiembrie 1928 şi publicată în 1930 în ,,Analele Academiei Române, Memoriile Secţiunii Istorice", circulând însă şi în formă de sine stătătoare.

Trecerea lui Mehedinţi de la geografie la etnografie reflectă, fireşte, influenţa lui Ratzel. Astfel Mehedinți se înalţă mult deasupra nivelului empiric al etnografiei, ajungând să-şi cristalizeze gândurile într-un discurs de evidentă calitate filosofică. Lucrările sale etnografice apar drept roade ale unei duble deschideri către filosofie: atât din partea obiectului, cât şi din partea subiectului.

Cele mai importante dintre scrierile sale sunt dedicate antropogeografiei (al cărei întemeietor este chiar socotit, prin lucrarea Anthropogeographie, vol. I - 1882 şi vol. II - 1891), etnografiei (Völherkunde, 3 vol., 1885-1888) şi geografiei politice (Politische Geographie, 1897).

Gândirea lui Simion Mehedinţi pulsează, astfel, în mediul unei filosofii a vieţii, una de factură activistă. Frumoase-s spusele lui Gheorghiță Geană despre acestă mare personalitate a poporului român: „Slujitor al catedrei universitare, al tribunei sociale, al condeiului, organizator de şcoală în ştiinţă, purtător al idealului academic reformator al învătământului - Simion Mehedinti s-a aflat timp de o jumătate de secol în linia întâi a strădaniilor de construire a unei culturi româneşti moderne. S-a remarcat printr-o prezenţă dinamică, însufleţitoare, deşteptătoare de conştiinţe. Figura sa în cultură e una de strateg. Locul său e în Panteonul naţional.”

Ceea ce am „descoperit” citindu-i biografia, e că fiecare titlu de capitol şi subcapitol din opera Cultură şi Civilizaţie, le găsim ca lucrări, ca discursuri, ca articole, ca scrieri de-ale lui, adică unele din scrierile sale s-au adunat în această minunată Carte a lui Mehedinţi : Cultură şi Civilizaţie,( ©EDITURA TREI, 1999, pentru prezenta ediţie.), volum în două secţiuni. Prima secţiune cuprinde lucrările fundamentale în domeniu ale savantului: Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca şi uneltele sale - discurs de recepţie la Academia Română, rostit în 1920 - şi Coordonate etnografice: civilizaţia şi cultura, studiu apărut în 1930. Discursul de recepţie se reproduce aici după ediţia a doua, din 1930, în care autorul însuşi a renunţat la răspunsul rostit de Ioan Bianu.

Secţiunea a doua cuprinde texte cu caracter complementar faţă de prima parte. Pământul – „casa de educaţie a neamului omenesc”, Legătura dintre istorie şi geografie, Fazele geografice ale istoriei (toate trei din Opere complete, vol I, 1943), Omul ca factor economic (din Geografia economică, 1922), Ce însemnează mediul geografic şi Urmările sociale ale adaptării la mediul geografic (ambele din Antropogeografia, 1936) sunt texte focalizate în jurul ideii de adaptare fundamentală în ansamblul concepţiei lui Mehedinţi despre civilizaţie şi cultură. Introducere la Altă creştere: Şcoala muncii; Datoria generaţiei actuale; Academia, instituţie etnopedagogică (1941); De senectute. Bătrâneţea în cadrul muncii pentru cultură (1947); Vindecare şi împăcare din Premise şi concluzii la "Terra", 1946; şi în sfîrşit Spre optimism din Primăvara literară.

Fisiere in arhiva (1):

  • Monografie - Civilizatie si Cultura de Mehedinti.docx

Alte informatii

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Istorie şi Filosofie Anul I