Ion (Jean) Dinu - personalitate marcantă a zonei Adamclisi

INTRODUCERE

Lucrarea mea vrea să trateze viaţa, opera şi multiplele aspecte legate de activitatea lui Ion Dinu, personalitate a Adamclisi-ului, cunoscut sub numele de Jean Dinu, care a trăit între anii 1890-1965. ,,Un erou” al vremurilor sale, Jean Dinu a fost administrator al plăşii Traian, ctitor- profesor-director al Gimnaziului ,,Traian” din Adamclisi, avocat, teolog, arheolog amator, colecţionar de antichităţi, posesor al unei biblioteci cum puţine existau în judeţul Constanţa, consilier eparhial al Eparhiei Tomisului şi un ziarist politic, istoric, moralist. Întemeiator al unei tradiţii locale, luptător pentru emanciparea culturală, economico-socială şi morală a semenilor săi, Jean Dinu a dorit ca Adamclisi-ul să devină un model pentru toate celelalte aşezări rurale şi să-şi recapete rolul pe care l-a avut pe aceste meleaguri: ,,Adamclisi-ul turcesc sau Traian-ul românesc a fost celebru nu numai prin însemnatatea lui strategico-storică, ci printr-un mare rol cultural şi religios pe care l-a avut în viaţa fostei Scyţii-devenită provincie romană”. Dacă vizitezi astăzi străvechea aşezare Adamclisi, ce veghează în cele patru zări asupra cetăţii trofeene şi monumentului triumfal ,,Tropaeum Traiani”, vei merge pe strada principală denumită ,,Jean Dinu”, vei întâlni Şcoala de Arte şi Meserii ,,Jean Dinu” pe care este fixată o placă comemorativă închinată ,,Gimnaziului Traian” cu prilejul a cincizeci de ani de existenţă, ctitorie prin strădania lui Jean Dinu, Monumentul Eroilor plăşii Traian şi frumoasa biserică din localitate legată tot de acest nume, precum şi dinspensarul vechi al comunei care are şi el istoria legată de Jean Dinu.

Cunoşteam această personalitate ca om al locului şi m-am hotărât să-i obţin o cunoaştere mai profundă, în lungile mele peregrinări la Monument, ca student în practică şi am certitudinea că am reuşit parţial, încercând să redau acestui neobosit luptător, locul ce-l merită cu prisosinţă, în galeria marilor oameni de cultură ai României de la Mare.

În documentare mă bazez în primul rând pe opera sa publicată: cărţi şi articole, recenzii, studii teologice, note de drum, biografii din presa şi revistele vremii, lucrările pe care le-am expus în bibliografie. În al doilea rând pe mărturiile fiicei sale Iulia Rodica Ene care trăieste în Constanţa precum şi ale bătrânilor comunei Adamclisi. Nu există o bibliografie închinată lui, decât sporadic în funcţie de domeniul prezentat, de exemplu: presă, arheologia veche a Dobrogei, învăţământ. Lucrarea mea este structurată în cinci capitole şi în mai multe subcapitole.

În CAPITOLUL I ,, NOTE BIOGRAFICE” am prezentat locurile natale, familia şi viaţa acestuia precum şi un scurt popas asupra evenimentelor care au marcat destinul său. M-am bazat în primul rând pe mărturiile fiicei sale care a încercat să adune toate amintirile despre tatăl său şi în al doilea rând pe marturiile proprii expuse de însuşi Jean Dinu în numeroasele articole publicate. ,,JEAN DINU- ADMINISTRATORUL PLĂŞII TRAIAN”, CAPITOLUL AL II-LEA al lucrării încearcă să prezinte neobositul luptător care a reuşit să strângă într-o admirabilă legătură sufletească şi de scopuri tot ceea ce plasa Traian a avut mai vrednic şi mai de seamă: administraţia-şcoala-biserica-ţărănimea, unite armonios, pe baza respectului reciproc într-o luptă aprigă împotriva întunericului de la sate.