Istoria economică a României

CAP I. CIVILIZATIA MATERIALA A GETO-DACILOR SI VIATA ECONOMICA IN DACIA ROMANA.

CIVILIZATIA MATERIALA A GETODACILOR.

Spatiul carpato –danubiano-pontic reprezinta o entitate geografico-economica ce a permis locuirea sa din cele mai stravechi timpuri,cele mai vechi urme avand o vechime de 600.000 – 800.000 ani.Dificultatile unei naturi necunoscute si nesupuse au determinat o viata si o activitate comuna a omului primitiv,care parcurge astfel cateva etape importante :

- paleoliticul – omul consuma fructele si roadele pamantuli in stare naturala ; culesul vanatoarea si pescuitul sunt singurele activitati pe care omul le desfasoara in cadrul cetei(hoardei).A urmat o perioada foarte importanta de trecere in care omuldescopera focul si producerea acestuia la nevoie.

- neoliticul – descoperirea arcului cu sageti,cultivarea plantelor si domesticirea animalelor au fost cele mai importante cuceriri ,care au determinat aparitia diviziunii sociale a muncii(separarea cultivatorilor de crescatorii de animale si mai tarziu de mestesugari).Tot acum se trece la producerea celor necesare traiului prin : olarit ,tesut, prelucrarea pieilor ,a lemnului – urme ale neoliticului romanesc fiind atestate in culturile Cris,Cucuteni ,Vadastra sau Hamangia(ceramica utilitara sau artistica).Relatiile economice se caracterizeaza prin faptul ca nu exista schimbul si proprietatea particulara.

La sfarsitul acestei perioade oamenii descopera si incep sa prelucreze arama,lucru atestat de numeroase descoperiri arheologice care indica interiorul arcului Carpatic drept centrui de prelucrare a aramei.Odata cu venuirea triburilor indo-europene pe meleagurile noastra are loc indo-europenizarea populatiilor autohtone care au dus la accelerarea unor procese social – economice : cresterea animalelor in turme,perfectionarea metalurgiei cuprului si trecerea la metalurgia bronzului.Descoperiri arheologice din epoca bronzului din spatiul romanesc (Cotofeni,Garla Mare,Otomani,Monteoru) evidentiaza progrese insemnate in producerea unor arme si unelte cu productivitate sporita fata de acelea din piatra.Metalul devine al doilea obiect important al muncii alaturi de pamant,uneltele se diferentiaza definitiv de arme.In domeniul relatiilor sociale se instituie proprietatea privata asupra animalelor si uneltelor,premisa a unor diferentieri de avere.

Incepand cu secolul VIII i.e.n. are loc trecerea la producerea si prelucrarea fierului,reprezentata la noi de cultura Basarabi si este perioada in care familia monogama patriarhala devine forma de convietuire si de productie fundamentala,proces care se finalizeaza prin constituirea obstilor satesti(forma de organizare bazata pe raporturi de vecinatate)Tot in aceasta perioada se dezvolta foarte mult schimbul prin intermediul monedei ,care a jucat un rol important in afirmarea ca o entitate cu trasaturi specifice a civilizatieimateriale si spirituale a geto-dacilor.Contactele si influentele reciproce intre aceasta civilizatie si cea iraniana,central europeanasi mai ales a coloniilor grecesti au facut ca civilizatia autohtonilor geto-daci sa aiba un caracter de sinteza,fiind astfel singurul popor din aceasta parte a Europei care si-a edificat in sec I inainte de Hristos o structura statala proprie.

Astfel parintele istoriei Herodot vorbeste despre getii care traiesc la nord si la sud de Dunare avand indrazneala de a se opune regelui persan Darius in 514 i.e.n., si care patru secole mai tarziu au faurit un stat puternic sun Burebista care putea ridica la lupta pana la 200.000 de luptatori

Dacii aveau o agricultura dezvoltata,pricipalele preocupari agricole fiind cresterea animalelor si albinaritul.prelucrarea materiilor prime agricole si animale a dus la diversificarea mestesugurilor mai ales la prelucrarea aurului si argintului(demonstrata de tezaurele dacice de la Hinova,Agighiol,Poiana Tecuci).produsele mesterilor locali erau destinate consumului local dar si schimbului cu grecii.Vanatoarea si pescuitul raman cele mai importante surse de hrana .Existau doua categorii importante :

-tarabostes – dacii cu avere care indeplineau anumite atributii militare,admnistrative ori religioase

- comati – multimea oamenilor simpli dar liberi.

Statul lui Burebista avea ca intindere tinuturile cuprinse intre Slovacia la vest, Carpatii Padurosi la nord ,Marea Neagra la Est si Muntii Balcani in sud si a constittuit o puternica forta politico-militara economica.Forta economica a lumii dacice a fost una din cauzele ce au permis continuitatea acestui stat pana in epoca lui Decebal,cand bogatiile Daciei vor constitui o puternica motivatie a razboaielor cu romanii din anii 101 -102 si 105 -106 in urma carora cea mai mare parte a pamantului locuit de daci va fi transformata in provincie romana.

VIATA ECONOMICA A DACIEI ROMANE.

In aceasta provincie (Dacia Felix) toate pamanturile au fost considerate ager publicus fiind proprietatea imparatului ,alaturi de care exista proprietatea privata deplina ( a colonistilor si veteranilor)si proprietatea in folosinta ( a bastinasilor ) numita ager stipendiarius.Ca si in restul imperiului in Dacia se folosea sistemul arendarii exceptand exploatarea aurului facuta de statul roman (prin procurator aurarium) si pentru strangerea granelor si administrarea acestora statul roman numind un procurator frumentaria..

Caracteristici importante ale acestei perioade : se diversifica mult mestesugurile(mai ales in domeniul constructiilor,ceramicii si bijuteriilor) ; se intensifica ,in domeniul comertului relatiile de schimb intre diverse categorii de locuitori ai Daciei ; romanii au costruit excelente drumuri care stateau la baza comertului intre provincii ; vamile erau arendate si denarul roman a devenit singura moneda oficiala unica ; agricultura a ramas ramura principala a economiei ; existau relativ putine proprietati intinse lucrate de scalvi(latifundii)- potentialul economic al noii provincii a atras pe langa politica oficiala a statului un numar mare de colonisti si un masiv aparat administrativ care alaturi de armata vor conferi un caracter intens profund si sitematic procesului de romanizare atat in perioada de ocupatie cat si in secolele urmatoare in timpul carora se va infaptui etnogeneza romaneasca. O alta componenta importanta in aceasta perioada a fost fiscalitatea – cale importanta de stoarcere a unor venituri insemnate pentru imperiu din Dacia si se manifesta sub forma : impozitelor directe(impozite personale si pe proprietatea funciara) si impozite indirecte (vami,taxe de mostenire sau pe circulatia marfurilor).Arendarea acestor impozite a sporit presiune fiscala asupra contribuabililor care aveau si unele obligatii directe catre autoritatile de stat si unitatile militare cantonate in Dacia.

Prezenta autoritatilor romane a colonistilor si a negustorilor,au determinat un salt in nivelul de cultura si civilizatie( mai ales in viata urbana unde s-au construit amfiteatre,apeducte,temple) ; diferite izvoare istorice documenteaza existenta a 9 colonii si mai multe municipii ( in care locuiau si bastinasi).Pe toata perioada stapanirii romane in Dacia influenta acestora s-a exercitat si asupra dacilor liberi din Maramures si Moldova,fapt care explica romanizarea pe intreg teritoriul locuit astazi de romani .