Extras din proiect
Geto-dacii si lumea mediteraneana
Geto-dacii fac parte din neamul tracilor care la randul lor fac parte din marele neam al indo-europenilor , alaturi de iliri si greci.
Geto-dacii s-au individualizat in masa tracilor in epoca fierului.
Denumirea de geti le-a fost data de greci locuitorilor din Dobrogea , Muntenia si Oltenia , iar denumirea de daci le-a fost data de romani locuitorilor din interiorul arcului Carpatic.
Getii si dacii formau acelasi popor si vorbeau aceeasi limba.
Erau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari care isi aveau resedinta in asezari intarite de tip dava.
Existau doua categorii sociale:
aristrocratia (Tarabostes sau Pileati , se evidentiau prin purtarea unui fes pe cap-simbolul puterii)
oamenii de rand (Comati)
Relatiile geto-dacilor cu alte civilizatii
Geto-Dacii au suferit influente persane si scitite.
De la celti , dacii au preluat roata olarului si metode perfectionate in metalurgia fierului. Celtii si scitii au fost asimilati de populatia geto-dac. Cele mai durabile influente asupra geto-dacilor au apartinut civilizatiilor grecesti si romane.
BUREBISTA (82-44 I.H.)
Burebista a fost ajutat la intemeierea primului stat de marele preot Deceneu.
Statul Geto-Dac a fost o monarhie militara cu un pronuntat caracter teocratic
Statul Geto-Dac era aparat prin armata si catati (Blindaru , Costesti).
Scopul cetatilor era apararea capitalei statului : Sarmisegetusa.
Hotarele statului :
la N : Carpatii Padurosi
la S : Muntii Haemus (azi : Muntii Balcani)
la E : gurile Bugului
la V : Dunarea Mijlocie si Slovacia
Unificarea
Unificarea triburilor Geto-Dace de catre Burebista s-a facut pe cale pasnica sau pe calea armelor.
Geto-dacii locuiau in asezari fortificate , al caror nume avea terminatia in “dava”.
Geto-dacii erau organizati in triburi conduse de catre un sef militar.
Principalul pericol pentru statul dac venea din partea Imperiului Roman.
Burebista a intervenit in razboiul civil de la Roma dintre Cezar si Pompei.
Dupa moartea lui Burebista , statul dac s-a destramat. Centrul de putere s-a mentinut in zona centrala (zona Muntilor Orastiei)
Urmasii lui Burebista: Deceneu , Comosicus , Scorilo , Duras.
Statul dac sub conducerea lui Decebal (87-106 d.Hr.)
Procresele economice si pericolul roman au favorizat reunificarea statului sub conducerea lui Decebal.
In anul 85/86 , regele Duras redeschide ostilitatile cu Imperiul Otoman , atacand provincia romana Moesia. Imparatul roman Domitian vine in Dobrogea si se pregateste sa invadeze Dacia.
In anul 87 , Cornelius Fuscus invadeaza Dacia , dar este infrant. Este momentul in care la conducerea statului vine Decebal. Tot in anul 87 , Tettius Yulianus ii invinge pe daci la Tapae.
In anul 89 s-a facut o pace avantajoasa pentru daci (o pace de compromis incheiata intre Decebal si Domitian).
PREVEDERI:
prin aceasta pace , Dacia devenea stat clientelar fata de Roma.
Decebal primea de la Imperiul Roman : bani , mesteri si intructori militari.
Decebal renunta la incursiunile de la Sud de Dunare.
Primul razboi daco-roman a avut loc in 101-102. La conducerea Romei se afla Imparatul Traian (98-117). Romanii patruns in Dacia si ii inving pe daci la Tapae ocupand Tara Hategului.
In iarna anului 101/102 , Decebal aliat cu bastanii si roxolanii incearca sa provoace “diversiunea moesiana” , atacand garnizoanele romane din Dobrogea. In primavara anului 102 , romanii reiau atacul , cuceresc cetatea de la Costesti , apropiindu-se de Samisegetusa.
Are loc un nou tratat de pace , in 102 , acesta nefiind avantajos pentru daci , acestia acceptand demolarea cetatilor si cedarea unor teritorii (Estul Banatului si Oltiniei , Muntenia si Sudul Moldovei).
Al doilea razboi daco-roman are loc in perioada 105-106. Romanii patrund in zona centrala a statului dac si asediaza capitala (Sarmisegetusa) care apoi este cucerita.
In anul 106 , Dacia este transformata in provincie romana.
Dacia romana
Dupa cucerirea romana , teritorii ca Maramuresul , Crisana , Nordul si Centrul Moldovei au fost locuite de dacii literi. Din punct de vedere administrativ , Dacia a suferit mai multe reorganizari si a fost condusa de un guvernator numit legatus Augusti pro praetore de rang consular. A existat si un consiliu al celor trei Dacii care se intrunea la Ulpia Traiana Sarmisegetusa.
Prezenta romana in Dacia s-a concretizat in :
Tipuri de asezari
Orasele erau de doua categorii:
- Colonii de rang superior : Ulpia Traiana Sarmisegetusa , Apulum (Alba Iulia) , Napoca (Cluj Napoca), Poissa (Tuzla).
- Municipii : Dierna (Orsova) , Ampelum (Slatina).
Alte asezari erau : canabae (asezari pentru militari) , vicus si pagus (sate).
Armata
Dacia era o provincie de granita a imperiului si era aparata prin legiuni si trupe auxiliare.
Legiuni romane in Dacia :
- a XIII-a Gemina la Apulum si prezenta pe toata durata prezentei romane in Dacia.
- a V-a Macedonica la Potaissa (in anii 166-167).
Trupele auxiliare erau de cavalerie si de pedestrasi (in latina : cavalerie = alae si pedestrasi = cohorte)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Istoria Romanilor de la Daci si Romani, pana la Perioada Comunista.doc