Marea Boierime Moldoveană între 1741 - 1753

Mai întâi voi arăta care sunt dregătoriile şi ordinea lor în ierarhia statului moldovean de la începutul veacului fanariot.

Dimitrie Cantemir face o descriere foarte exactă a funcţiilor de stat din Moldova la începutul secolului al XVIII-lea. Cea mai înaltă categorie o reprezintă boierii de sfat, care erau în număr de şapte (în realitate opt):

1. Marele Logofăt: conducătorul sfatului, hotărăşte asupra stăpânirii pământului

2. Vornicul de Ţara de Jos: gospodarul Ţării de Jos

3. Vornicul de Ţara de Sus: gospodarul Ţării de Sus

4. Hatmanul: conducătorul oastei

5. Marele Postelnic: are grijă de curtea domnească

6. Marele Spătar: poartă spada domnului

7. Marele Paharnic: pune paharul în mâna domnului, îngrijeşte de viile domneşti

8. Marele Vistiernic: strânge veniturile ţării şi îngrijeşte de ele

După cei 8 sfetnici urmează boierii de divan, ce se împart în trei stări:

Starea I:

- Marele Stolnic: pus peste toată cuhnea domnului

- Marele Comis: are grijă de toate grajdurile domneşti

- Marele Medelnicer: dă domnului apa de spălat la masă

- Marele Clucer: pus peste toate cămările domneşti

- Serdarul: pus peste călărime

- Marele Sulger: are în grijă vitele domneşti pentru bucătărie

- Marele Jitnicer: are în grijă grâul pentru cămările domneşti

- Marele Pitar: pus peste pitari

- Marele Şătrar: are grijă de corturile domnului

- Marele Armaş: are sub conducerea sa pe toţi armaşii

- Al Doilea Logofăt: ţine locul marelui logofăt

- Marele Uşier: pus peste ceilalţi portari

- Aga: are grijă de străjile Iaşului

- Al Doilea Postelnic: ţine locul marelui postelnic

- Al Treilea Logofăt: secretarul domnului

- Căpitanul de Dărăbani: peste dărăbani (pedestrimea moldoveană)

- Vameşul: mai marele vămilor

- Căminarul: adună dijmele de ceară ale domnului

Starea a II-a era formată din: spătarul al doilea, paharnicul al doilea, vistiernicul al doilea, stolnicul al doilea, comisul al doilea, medelnicerul al doilea, clucerul al doilea, sulgerul al doilea, jitnicerul al doilea, pitarul al doilea, şătrarul al doilea, armaşul al doilea şi uşierul al doilea.

Starea a III-a era alcătuită din: postelnicul al treilea, spătarul al treilea, paharnicul al treilea, vistiernicul al treilea, comisul al treilea, sulgerul al treilea, jitnicerul al treilea, cămăraşul de sulgerie, cămăraşul de jitniţă.

Acestea sunt cele trei stări boiereşti după Cantemir. În continuare vom prezenta boierii care au fost prezenţi în dregătorii între 1711 şi 1741, fără a avea pretenţia de a prezenta pe absolut toţi dregătorii – de fapt ne concentrăm asupra marii boierimi. Se cuvine să menţionez dificultăţile unui asemenea demers: de multe ori, informaţiile prezente în documente sau cronici sunt confuze – de exemplu, în această perioadă apar doi boieri cu acelaşi nume: Constantin Costachi, şi, de multe ori, nu se precizează despre care este vorba. La fel se întâmplă cu cei doi Iordache Cantacuzino – Deleanul şi Paşcanul.

O altă dificultate constă în faptul că boierii păstrează titlul toată viaţa, chiar dacă au ieşit din dregătorie, adăugând particula – biv (fost), dar, foarte des, aceasta nu este prezentă, fapt ce îngreunează puternic cercetarea, deoarece nu ştii dacă este vorba de un dregător sau de un mazil.În fine, de multe ori se precizează despre un boier că este postelnic sau logofăt, dar nu se menţionează dacă este vel, vtori sau treti.