Reforma Agrară din 1921

Introducere

La începutul sec. al XX-lea problema agrară constituia una din chestiunile fundamentale evoluţiei României. Prin modul ei de rezolvare depindea atât progresul economic al ţării cât şi îmbunătăţirea soartei ţăranilor. Lupta pentru pământ a constituit mereu principalul motiv al rebeliunilor şi răscoalelor. Tot din această problemă ia naştere revoluţia lui Horia şi cea a lui Avram Iancu, toţi luptându-se pentru pământ.

În 1921 împărţirea pământului prin reforma agrară a fost un moment important în istoria noastră care era să schimbe viaţa într-un mod pozitiv pentru mii de ţărani. În mintea ţăranului roman pământul este egal cu ţara, conform zicăturii “Cine nu are pământ nu are ţară ! ”.

Reforma agrară a produs o schimbare profundă în structura proprietăţii rurale. A produs totodată o modificare în metodele de cultură ale pământului. Ea a modificat relaţia de muncă de la sate şi în standardul de viaţă al ţăranului.

Moşierii au considerat că exproprierea era ca o confiscare a pământurilor lor spre deosebire de marea majoritate a autorilor care au apreciat reforma agrară ca o necesitate socială. Reforma agrară a constituit o tentativă de a rupe pe ţăran prin împroprietărire de subordonarea faţă de moşier.

Reforma agrară

Reforma agrară a fost menită să rezolve problema social-economică a României interbelice creată de razboi şi totodată să stea la baza dominaţiei regimului burghezo-moşieresc. A fost scrisă în programul liberalilor încă de la venirea la putere, această iniţiativă fiind continuată de Parlamentul refugiat la Iaşi în 1916.

Prin reforma agrară din 1921 au fost împroprietăriţi un mare număr de ţărani, astfel s-a restructurat regimul proprietăţii agrare. Considerabil s-au restrâns mari proprietăţi reducând rămăşiţele feudale. De fapt au fost repartizate proprietăţile între proprietarii şi producătorii direcţi.

Problematizare

Efectuarea reformei agrare a fost determinată de mai multe cauze.

“De ce a fost nesesară aceasta reformă agrară?”

Această reformă în România a fost necesară în primul rând pentru ajutarea dezvoltării rapide a pieţei interne după război.

”Ce urmărea reforma?”

Reforma înlesnea procesul de refacere economică a agriculturii României, ajutând astfel în refacere şi pe celelalte ramuri economice. Fără această reformă ţăranii n-ar fi putut să facă faţă dacă n-ar fi fost împroprietăriţi.

”Ce se asigura prin intermediul acestei reforme?”

Prin redistribuirea marilor moşii reforma agrară asigura o dezvoltare mai rapidă a forţelor de producţie şi a pieţei interne. Dând pământ ţăranilor reforma a ajutat şi la consolidarea statului naţional unificat recent creat .

” Ce consolida reforma şi de ce a fost ea determinată?”

Totodată reforma contribuia la consolidarea poziţiilor economice si politice ale burgheziei în cadrul coaliţiei sale de clasă cu mosierimea. În concluzie reforma agrară a fost determinată şi de teama claselor dominante de o eventuală răscoală ţărănească la fel cu cea din 1907.

“ Ce a determinat declanşarea reformei agrare si care au fost urmarile in agricultură,in industrie şi in general in economia ţării?”

Ca aspect negativ putem spune că şi primul război mondial a dus la declanşarea reformei agrare din 1921, economia României suferind o scădere semnificativă.

Activitătile economiei erau in stare de ruină şi dezorganizare. In agricultură, de exemplu, stocul de cereale era epuizat la incheierea Primului Război Mondial, iar septelul scăzuse la 50% din nivelul antebelic.