Relațiile dintre Carol II și mișcarea legionară

Introducere

Mi-am ales acest subiect de lucrare de licenţă deoarece eu, personal, sunt fascinat de tot ce înseamnă istoria contemporană a României, politică, ierarhii, etc. M-a fascinat această parte din istoria românilor pentru a avut o lautrră mai controversată, cu oameni politici controversaţi, multe dintre acţiunile acestora fiind şi astăzi puse sub semnul întrebării.

Am încercat să conturez în acestă lucrare materialul imagistic, scoţând în evidenţă particilarităţile Mişcării Legionare, asemănările şi deosebirile faţă de celelalte mişcări de extremă dreapta din Europa, cât şi raporturile pe care le-a avut aceasta cu monarhia, în special cu regele Carol al II-lea.

În urma realizării acestui proiect, am reuşit să conştientizez tot mai mult ce a însemnat fenomenul legionar în România, fără a avea pretenţia de a atinge toate amănuntele cu privire la mişcarea legionară, dar accentuând elementele esenţiale privitoare la apariţia, dezvoltarea, perioada culminantă şi suprimarea sau dispariţia forţată a acesteia. Lucrarea este o sinteză, cu spicuiri din cărţile de istorie, precum şi cărţi scrise de membrii ai mişcării.

În urma studierii documentaţiei, am ajuns la concluzia că raporturile dintre rege şi Mişcarea Legionară au fost în opoziţie, regel fiind adeptul politicii tradiţionale de cooperare cu Franţa şi Marea Britanie, în timp ce Codreanu se pronunţa pentru o alianţă cu Roma şi Berlinul. Poziţia lui Codreanu a fost privită cu îngrijorare de guvernele de la Paris şi Londra, care promovau o politică de încercuire a Germaniei, iar România trebuia să fie o verigă tare în acest lanţ.

Cunoştinţele mele de cultură generală s-au amplificat, s-au îmbogăţit şi s-au diversificat. Mai mult decât atât, am dobândit o viziune de ansamblu asupra celor două fenomene politice (regimul carlist şi fenomenul legionar.)

În cuprinsul acestei lucrări, am vrut să subliniez faptul că ambele fenomene, nu au reprezentat o realitate palpabilă, ci un loc ideal pentru a proiecta, pe rând, concepţii care glorificau sau implorau. Înţelepte sau crude, opulente sau tiranice, profanatoare, superstiţioase, infantile, atotştiutoare, aceste fenomene reprezintă o temă frecventă a meditaţiilor de tot soiul, dar fundamental negat înţelegerii.

Personal, am identificat nişte trăsături comune ale celor două fenomene care au făcut parte din contemporaneitatea românească şi anume: setea de putere şi megalomania.

Capitolul I

Mişcarea Legionară – coordonatele unui fenomen politic românesc

I.1 Contextul istoric al apariţiei mişcării legionare

"Cei ce-au căzut ucişi de gloanţele duşmane, Păşesc în rând cu cei-ce au rămas"

În contextul politic european din perioada imediat următoare primului Război Mondial, care a devastat şi sărăcit populaţia Europei, se modifică graniţele, printre care şi cele ale României, ca rezultat al unirii Vechiului Regat cu Transilvania şi Basarabia.

Odată cu realizarea acestui deziderat al poporului, care a fost Marea Unire, se încearcă stabilizarea economică a ţării, a dezvoltării ei economice prin folosirea resurselor naturale. Se formează o burghezie, o clasă de mijloc română tot mai puternică din punct de vedere economic, dar care erau deranjaţi de concurenţa neloială din partea burgheziei evreieşti, pătură socială puternică, existentă în acea perioadă. Ca urmare a acestui fapt, în marile oraşe se formează mişcări de dreapta, care au aderenţă mai ales în rândul studenţilor, o parte a intelectualilor, precum şi a clerului şi a micii burghezii.