România la începutul primului război mondial (1914-1916)

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 21 în total
Cuvinte : 8706
Mărime: 316.06KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Extras din document

Introducere.

În literatura de specialitate, istoria Primului Razboi Mondial, privită sub aspectul aprecierii responsabilităţilor, a luptelor diplomatice şi militare, a caracterului participării diferitelor ţări, a măsurii în care realizarea autodeterminării naţionale şi a unificării politice şi naţionale a unor popoare din Europa centrală şi de sud-est a fost legitimă sau nu, preocupă şi astăzi, la împlinirea a 100 de ani de la declanşarea Marelui Război opinia publică, cercetarea ştiinţifică.

Studiul îşi propune să analizeze situaţia României la începutul Primului Război Mondial plecând de la principalele momente de început ale conflagraţiei mondiale pentru a ilustra contextul general al climatului european, poziţia României faţă de conflict, opţiunile ei, avantajele, dezavantajele dar şi consecinţele acestor alternative.

Europa în preajma conflictului mondial. Marile puteri în contextul climatului european.

În climatul primei jumătăţi a anului 1914, Europa lăsa impresia că este încă beneficiara unei îndelungate epoci de pace, prosperitate, fericire, simptomele unei conflagraţii de mari proporţii nu se făceau încă simţite în cadrul popoarelor bătrânului continent. În realitate, anii premergători războiului nu s-au caracterizat însă, nicidecum prin prosperitate şi linişte, crize şi războaie au zguduit numeroase ţări iar conflictele sociale erau frecvente. Trezirea conştiinţei naţionale la popoarele asuprite de către marile imperii vesteau schimbările care se impuneau în mod firesc unei lumi divizate . Europa era dominată de cele trei mari imperii: Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Ţarist şi Imperiul German.

Evenimentele premergătoare declanşării Primului Război Mondial au evidenţiat contradicţiile dintre marile puteri, iar conflictele militare regionale au demonstrat pericolul pe care îl reprezintă pentru pacea generală. În funcţie de interesele şi scopurile proprii urmărite în cadrul politicii interne, marile puteri s-au grupat în două mari blocuri politico militare. După reunificarea sa Germania a devenit prima putere germană, luând locul Austriei, pe care o învinsese în bătălia de la Sadova, din 1866. Pentru a-şi menţine statutul de mare putere, Austria s-a orientat către estul continentului european încheind pactul dualist cu Ungaria în 1867. Cele două puteri, Austro-Ungaria şi Germania au încheiat o alianţă în 1879, la care va adera şi Italia în 1882, alcătuind Tripla Alianţă. Din motive legitime de securitate şi pentru menţinerea independenţei statale la alianţă aderă şi România ăn 1883. Tot în această perioadă se desfăşoară o adevărată competiţie în regiunea Balcanilor între Rusia şi Austro-Ungaria, pentru stabilirea zonelor de influenţă. Rezultatul acestor acţiuni s-a concretizat prin anexarea Bosniei şi Herţegovinei de către Austro-Ungaria în 1908 şi prin apropierea în acest context a Serbiei faţă de Imperiul Ţarist . În Europa Centrală, conflictul dintre Franţa şi Germania a rămas deschis, ca urmare a nexării Alsaciei şi Lorenei în 1871. Izolată după înfrângerea de la Sedan, Franţa s-a aliat cu Rusia în 1893, apoi cu Marea Britanie în 1904. La rândul său Rusia învinsă în războiul ruso-japonez din 1905, a încheiat o alianţă cu Marea Britanie în 1907. Astfel, s-a constituit Antanta sau Tripla Înţelegere .

Tensiunile dintre cele două blocuri militare au fost amplificate şi de criza balcanică din anul 1913 care a avut repercursiuni grave asupra situaţiei internaţionale. Începută prin declanşarea luptei comune a popoarelor din Balcani împotriva dominaţiei Imperiului Otoman, criza balcanică s-a amplificat în urma amestecului Austro-Ungariei în conflict ajutată şi sprijinită de Dubla Monarhie, Bulgaria şi-a atacat foştii aliaţi din primul război balcanic – Grecia şi Serbia – împreună cu care obţinuse un succes militar important împotriva Imperiului Otoman. Intervenţia diplomatică a Rusiei şi cea militară a României au determinat capitularea Bulgariei şi semnarea Pacii de la Bucureşti în 1913 îndelung contestată de Austro-Ungaria .

În contextul unei evoluţii periculoase pe plan regional şi general, România nu mai putea rămâne în alianţă cu Puterile Centrale în aceste condiţii. Un început de reorientare în politica externă, se înregistrează încă din 1903, când la conducerea Ministerului Afacerilor Străine se afla Ion I.C. Brătianu. Motivul l-a constituit agravarea situaţiei românilor din Transilvania. De altfel în anii premergători Primului Război Mondial lupta românilor din Imperiul Austro-Ungar se intensifică împotriva asupririi naţionale în vederea obţinerii de drepturi egale cu a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. Conducătorii politici români au ales calea tratativelor cu guvernul de la Budapesta. Cererile lor au fost însă respinse sau amânate la nesfârşit, dovedind că singura cale posibilă era ridicarea la luptă directă nu numai a românilor, ci a tuturor naţiunilor asuprite din Imperiu pentru emanciparea politică şi socială . Faţă de intervenţiile Austro-Ungare în Balcani, care ameninţau să declanşeze un război bulgaro-turc, Ion I.C. Brătianu a început să se distanţeze de Tripla Alianţă invocând faptul că România nu putea rămâne pasivă la modificarea statu-quo-lui teritorial în sudul Dunării. Reorientarea politicii externe româneşti a evoluat pe măsură ce interesele naţionale intrau tot mai mult în contradicţie cu cele ale Austro-Ungariei în Balcani. Dintre marile puteri Austro-Ungaria, ca urmare a luptei popoarelor pentru emanciparea naţională din cuprinsul său, manifesta cele mai evidente intenţii de agresiune împotriva vecinilor săi.

Bibliografie

Academia Română, Istoria Românilor, vol. VII, tomul II, capitolul “De la independenţă la Marea Unire” (1878- 1918), coordonator: Platon, Gheorghe, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003.

Argetoianu, Constantin, Pentru cei de mâine, Amintiri, vol. II, partea a IV a, Editura Humanitas, Bucreşti, 1991.

Atanasiu, Victor, Iordache, Anastasie, Iosa, Mircea, Oprea, M. Ion, Oprescu, Paul, România în Primul Război Mondial, Editura Militară, Bucureşti, 1979.

Alexandru, Averescu, Notiţe zilnice din războiu 1914-1916, Editura Culturală Naţională, Bucureşti, 1937.

Bărbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Keith, Hitchins, Papacostea, Şerban, Teodor, Pompiliu, Istoria României, Editura Corint, Bucureşti, 2004.

Bulei, Ion, Arcul aşteptării 1914, 1915, 1916, Editura Em inescu, Bucureşti, 1981.

Boia, Lucian, Primul Război Mondial, Controverse, paradoxuri, reinterpretări, Editura Humanitas, Bucureşti, 2014.

Idem, Germanofilii,Editura Humanitas, 2010.

Bulei, Ion, La Romania Nella Grande Guerra. România în Primul Război Mondial (1914-1918), Editura Militară, Bucureşti, 2006.

Florin, Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.

Hitchins, Keith, România 1866-1947, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998.

I.G. Duca, Amintiri politice, vol. I, Munchen, 1981, colecţia “ Memorii şi mărturii”, Ion Dumitru- Verlag.

Idem, Memorii, vol. I, Neutralitatea. Partea I (1914-1915), Editura Expres, Bucureşti, 1992.

I. G. Duca, Marghiloman, Alexandru, Note Politice, vol. I, Editura Scripta, Bucureşti, 1993.

Ion, Mamina Consilii de coroană, Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 1997.

Iordache, Anastasie, Reorientarea Politică a României şi neutralitatea armată 1914-1916, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.

Ionescu, E. Mihail, Românii la începutul Marelui Război. De la atentatul de la Sarajevo la moartea regelui Carol I, Editura Militară, Bucureşti, 2014.

Kiriţescu, Constantin, Istoria războiului pentru reîntregirea României 1916- 1919, vol. I, Bucureşti, 1922.

Miron, Constantinescu ,Istoria României. Compendiu, (Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1969.

Miroiu, Andrei, Balanţă şi Hegemonie. România în Politica Mondială, 1913-1989, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005.

Mircea, Vulcănescu, Războiul pentru întregirea neamului, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999.

Maria, Regina României, Povestea vieţii mele, vol. III, Editura Adevărul.

Nuţu, Constantin, România în anii neutralităţii (1914-1916),Editura Ştiinţifică, Buc. 1972.

Nicolae, Ciachir, Istorie Modernă, vol II, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1998.

Răcilă, Emil, Contribuţii privind lupta românilor pentru apărarea patriei în Primul Război Mondial (1916-1918), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.

Revista de Istorie Militara, Nr. 97, anul 2006.

Scurtu, Ion, Carol I, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001.

Topârceanu, George, Memorii de război, Amintiri din luptele de la Turtucaia, Pirin Planina, Editura Humanitas, Bucureşti, 2014.

Torrey, E. Glenn, România în Primul Război Mondial, Editura Meteor Publishing, Bucureşti, 2014.

Xeni C., Take Ionescu, Editura Universul.

Preview document

România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 1
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 2
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 3
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 4
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 5
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 6
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 7
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 8
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 9
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 10
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 11
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 12
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 13
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 14
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 15
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 16
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 17
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 18
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 19
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 20
România la începutul primului război mondial (1914-1916) - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • Romania la inceputul Primului Razboi Mondial (1914-1916).doc

Alții au mai descărcat și

România în Primul Război Mondial

La 15/28 august 1916, România intra în Primul Război Mondial pentru înfăptuirea dezideratului unităţii naţionale depline. După o serie de succese...

Perioada neutralității României (1914-1916)

Anii 1914-1916, au fost extrem de încărcaţi, atât pe planul acţiunilor diplomatice, cât şi al delimitărilor politice, al manisfestărilor opiniei...

Campania armatei Române în Est în timpul celui de-al II-lea Război Mondial

La 22 Iunie 1940, când Germania a atacat Uniunea Sovietică, Ion Antonescu și-a asumat singur responsabilitatea angajării țării în război si a cerut...

România în primul război mondial 1916-1918

Rezumat Atentatul de la Sarajevo a avut ca raspuns declansarea unui razboi mondial. Este interesant cum un incident de genul acesta a dus la...

Cultura Gumelnița în Centrul și Sudul Dobrogei

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale...

Primul Razboi Mondial

Cauzele si începutul razboiului. La finele sec. al XIX-lea principalele tari capitaliste trec la o etapa superioara de dezvoltare - capitalismul...

România în Primul Război Mondial - Glenn E. Torrey, rezumat pe capitole

PREFATA Subiectul a fost tratat atat de istorici romani cat si de istorici straini, dar relatarile lor reflecta perspectiva nationala, sunt...

Te-ar putea interesa și

Atletismul

CAPITOLUL I I.1. SCURT ISTORIC AL ATLETISMULUI Atletismul este definit ca un „sistem de exercitii realizat sub forma alergarilor, sariturilor si...

Acțiunile marinei regale pentru apărarea litoralului în timpul celui de-al doilea război mondial - lecții învățate

CONTEXTUL GEOPOLITIC ŞI ACTIVITĂŢILE PREMERGĂTOARE INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI Concluziile şi învăţămintele rezultate după primul război mondial...

Aliniere și Alianță în Relațiile Româno-italiene între Anii 1914-1916

Introducere Lucrarea de dizertaţie intitulată „Aliniere şi alianţă în relaţiile româno-italiene între anii 1914- 1916” este o lucrare de sinteză...

Evoluția monetară în România

Perioada Modernă • Circulaţia monetară în Ţările Române în sec. XVII-XVIII La mijlocul sec. XVII, ca o consecinţă a declinului politic în care...

Economia României moderne 1877-1914

Introducere Istoria economiei reprezinta studiul concret istoric al unor fapte, evenimente si fenomene economice care au avut loc intr-o anumita...

Perioada neutralității României (1914-1916)

Anii 1914-1916, au fost extrem de încărcaţi, atât pe planul acţiunilor diplomatice, cât şi al delimitărilor politice, al manisfestărilor opiniei...

Geneza banilor și evoluția lor istorică

Economia de schimb în condiţiile contemporane este de necunoscut fără existenţa banilor. Aceştia fac parte din viaţa de zi cu zi a omului,...

Activitatea de Creditare in Cadrul Casei de Economii si Consemnatiuni

ISTORICUL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI Originile Casei de Economii si Consemnatiuni se regasesc in eforturile elitelor politice si economice...

Ai nevoie de altceva?