Secolul al XVIII-lea - Secol Fanariot

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Secolul al XVIII-lea - Secol Fanariot.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. univ. dr. Stefan Gorovei

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Istoria Romanilor

Extras din document

Unii istorici au vorbit despre o ruptură între boierimea din secolul al XVII-lea şi secolul al XVIII-lea. Este important de analizat în ce măsură o astfel de teorie este reală, ceea ce impune o atentă analiză. S-a considerat de multe ori că marile familii moldovene dispar treptat sau sunt înghiţite de “fanarioţi” – familii nou venite, de origine greacă. Astfel, Nicolae Bălcescu spune că fanarioţii distrug vechea aristocraţie militară şi feudală a ţării. Boierii “ pier de moarte silnică, pribegesc în străinătate sau, fiind ruinaţi, intră în clasa ţăranilor”. Marele istoric susţine că o nouă aristocraţie apare, înlocuind-o pe cea veche, o aristocraţie fără rădăcină, coruptă şi degradată. La rândul lui, Radu Rosetti dă exemplu pe Nicolae Costin care afirmă că, de la sfârşitul secolului al XVII-lea, s-au stins mai toate casele boiereşti. Rosetti consideră că cea mai mare parte a vechii boierimi moldovene dispare sub loviturile fanarioţilor.

Pentru a vedea cât de adevărate sunt afirmaţiile de mai sus, este necesar să comparăm familiile ce au ocupat marile dregătorii ale Moldovei între 1711-17141 cu lista de boieri pe care o dă Dimitrie Cantemir, precum şi cu familiile boiereşti din secolul al XVII-lea (utilizând Dicţionarul marilor dregători al lui Nicolae Stoicescu).

Din aproximativ cele 63 de familii care au deţinut dregătoriile între 1711-1741, 21 se regăsesc şi în lista lui Dimitrie Cantemir cu marile familii boiereşti (Balş, Başotă, Bogdan, Cantacuzino, Carp, Catargi, Costache, Costin, Crupenschi, Donici, Hăbăşescu, Hrisoverghie, Miclescu, Paladi, Pilat, Racoviţă, Razu, Ruset, Stârcea, Sturza şi Şoldan). Teoretic, asta înseamnă mai puţin de jumătate, dar aici se impun câteva precizări. Aceste 21 familii sunt cele mai importante din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. De exemplu, familiile Rosetti şi Costache cumulează împreună nu mai puţin de 16 mari dregători. În plus, dintre noile familii, doar două joacă un rol important : Ipsilanti şi Jora, cu menţiunea că Jora este o familie veche moldoveană, ce a jucat un rol important în secolul al XVII-lea, lipsa ei din lista lui Cantemir reprezentând un semn de întrebare. Celelate familii au avut o importanţă secundară : ori au avut un singur reprezentant, ori au ocupat dregătorii mai mici, sau nu pentru mult timp. De exemplu familia Ramadan apare sub Nicolae Mavrocordat, joacă un rol de seamă (prin postelnicul Dumitraşcu), dar apoi dispare.

În privinţa secolului al XVII-lea, se observă (cu ajutorul Dicţionarului marilor dregători) că 26 de familii din cele 63 care au deţinut dregătorii importante între 1711 şi 1741, au avut un rol important şi în secolul anterior. Aceste familii sunt : Albotă, Apostol, Balş, Başotă, Bogdan, Buhuş, Cantacuzino, Catargi, Costache, Costin, Crupenschi, Dabija, Donici, Gheuca, Hăbăşescu, Hrisoscoleu, Hrisoverghie, Jora, Lambrino, Miclescu, Paladi, Racoviţă, Ruset, Stârcea, Sturza şi Şoldan. Asta înseamnă că aproape o jumătate dintre familiile dregătorilor din prima parte a epocii fanariote fuseseră în dregătorii şi în secolul anterior. Din nou precizăm că familii ca Ruset, Sturza sau Costache au dat împeună 23 de dregători, aşa că, dintre familiile importante, doar Ipsilanti şi Razu sunt noi (Razu apare sub Dimitrie Cantemir).

Astfel, familii ca Balş, Cantacuzino, Catargi, Costache, Donici, Jora, Miclescu, Paladi Racoviţă, Sturza sau Ruset se menţin în continuare la putere, deţin dregătorii importante şi joacă un rol de seamă în istoria Moldovei. În schimb, alte familii decad : familia Buhuş, care a jucat un rol important în secolul al XVII-lea (a avut ca reprezentanţi der seamă pe marele spătar Dumitru Buhuş, hatmanul Alexandru Buhuş, şi marele logofăt Nicolae Buhuş, în afară de mai mulţi dregători mai mici ), în secolul al XVIII-lea începe să decadă, având doar un reprezentant pe hatmanul Ioan Buhuş (sub Nicolae Mavrocordat), după care, până la 1741 nu mai apare nici un membru al acestei familii. Familia Costin dispare şi ea din dregătorii după moartea lui Nicolae Costin. Familia Gheuca, ce a avut trei reprezentanţi în secolul al XVII-lea (Simion, Bejan şi Vasile), nu mai are decât un reprezentant în prima parte a secolului al XVIII-lea, pe Lupul Gheuca. În secolul al XVIII-lea asistăm la decăderea familiei Başotă, prăbuşirea marelui vistier Nicolae Başotă având un efect nefast asupra întregii familii. Familia Hăbăşescu, ce dădea în secolul al XVII-lea doi mari vornici, pe Lupul Hăbăşescu şi pe Grigore Hăbăşescu , dispare din dregătorii în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în această perioadă fiind cunoscut doar Vasile Hăbăşescu fost mare medelnicer. În fine, familia Şoldan, reprezentată în secolul al XVII-lea de marele vornic Dumitraşco Şoldan, nu mai ocupă după 1700 nici o funcţie importantă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Secolul al XVIII-lea - Secol Fanariot.doc