Cuprins
Cuprins
CAPITOLUL I – Premisele istorice ale înfăptuirii Marii Uniri
Dezvoltarea unitară a poporului român în Evul Mediu.
Factorii motori ai dezvoltării legăturilor economice între ţările române 03
Similitudinea structurilor economice, sociale, şi politico-instituţionale în cele trei ţări române. Caracterul complementar al economiei ţărilor române 06
Conştiinţa unităţii de neam şi limbă 11
Aspecte ale unităţii de cultural-spirituale 14
PrimaUnire15991600 16
Relaţiile economice dintre Transilvania pe de o parte, Moldova şi Ţara Românească pe de altă parte 13
Constituirea pieţei economice naţionale – urmare a apariţiei producţiei de tip industrial 21
Zonarea economică a ţării.
Două borne istorice ale luptei pentru unitate şi modernizare: Revoluţia de la 1848 şi Unirea Principatelor 24
Războiul de Independenţă şi semnificaţia sa în plan economic 26
Războiul Vamal dintre România şi Austro-Ungaria expresie a dezvoltării unitare a naţiunii române 30
Economia românească în preajma şi în timpul primului război mondial 35
CAPITOLUL II – Marea Unire de la 1918
Eveniment istoric fundamental pentru dezvoltarea naţiunii române
Unificarea potenţialului economic al pieţei naţionale după Marea Unire
CAPITOLUL III – Evoluţia economiei în România interbelică (1919-1939)
Semnificaţia istorică a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918
Unificarea legislativă. Liant al vieţii economice şi sociale
Politica economică a României
Politica agrară. Agricultura româniei între anii 1919-1939
Consideraţii cu privire la evoluţia agriculturii României în perioada 1919-1939
Politica şi legislaţia industrială
Rolul statului şi al coordonării în complexul economic
Politica monetară
Politica fiscală
Extras din document
CAPITOLUL I – Premisele istorice ale înfăptuirii Marii Uniri –
Premisele istorice şi economice ale formării statului naţional unitar român
Factorii motori ai dezvoltării legăturilor economice între ţările române
Cercetarea istoriei ne dovedeşte că Ţările Române de pe ambele versante ale Carpaţilor, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, s-au dezvoltat de-a lungul secolelor în strânsă legătură una cu alta, ca urmare a unităţii geografice, a formelor de viaţă materială şi spirituală comune, a unităţii poporului român şi a limbii sale. În aceşti termeni “au apărut şi s-au maturizat trăsăturile naţiunii române, proces încununat prin formarea statului naţional unitar român”.
Închegarea naţiunii române, ca şi procesul de formare a statului naţional unitar român îşi au temelia obiectivă în permanenţa legăturilor economice, politice şi culturale între ţările române, legături care au constituit “osatura” în jurul căreia s-au ridicat şi consolidat conştiinţa de sine, cultura naţională, activitatea politică îndreptată spre înfăptuirea independenţei şi unităţii naţionale.
Dezvoltarea economiei a constituit un factor esenţial ce a determinat unirea ţărilor române, formarea statului naţional român.
Este semnificativ de constatat că, pe măsura dezvoltării forţelor de producţie în ţările române, a amplificării vieţii economice a fiecăreia dintre ele, s-au dezvoltat şi relaţiile de interdependenţă, manifestate multilateral prin schimbări economice, culturale, prin dezvoltarea istorică, organică, a poporului român din toate provinciile sale.
Înlăturarea graniţelor nefireşti dintre cele trei ţări româneşti se impunea ca o necesitate obiectivă datorită legăturilor de schimb intense, statornicite de-a lungul secolelor, mai ales odată cu apariţia şi extinderea raporturilor de producţie capitaliste, astfel că înaintarea ţărilor române pe drumul progresului nu mai era posibilă decât prin făurirea unui stat naţional, unitar, liber şi independent.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu privind Analiza Economiei Contemporane Romanesti.doc
Alții au mai descărcat și
CAP I. CIVILIZATIA MATERIALA A GETO-DACILOR SI VIATA ECONOMICA IN DACIA ROMANA. CIVILIZATIA MATERIALA A GETODACILOR. Spatiul carpato...
Introducere Diaspora româneasca Cuvântul diaspora este asociat cu grecii, evreii, italienii sau armenii raspânditi pretutindeni în lume. Aceste...
Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale...
Cauzele si începutul razboiului. La finele sec. al XIX-lea principalele tari capitaliste trec la o etapa superioara de dezvoltare - capitalismul...
Te-ar putea interesa și
Capitolul 1. PARTICULARITĂŢI ALE SERVICIILOR TURISTICE Turismul este cea mai complexă industrie din lume, în derularea sa fiind implicată întreaga...
INTRODUCERE Condiţiile economice contemporane în care asistăm la intensificarea luptei concurenţiale pe piaţa internaţională, la creşterea...
1.1 Introducere Motivele pentru care economiştii studiază (sau predau) istoria gândirii economice (IGE) sunt multiple. Ele s-au diversificat o...