Unirea Principatelor Române și reformele lui Alexandru Ioan Cuza

I. ALGORITMUL INTRODUCTIV

Unitatea de învăţământ:

Profesor

Clasa: a VIII-a

Data: 24.02.2016

Unitatea de învăţare: Constituirea României moderne

Lecţia: Unirea Principatelor Române și reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Tipul lecţiei: lecţie mixtă (dobândire de cunoştinţe, sistematizare, exersare şi evaluare a competenţelor de muncă intelectuală)

Loc de desfăşurare: sala de clasă

• Competenţe generale:

1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.

3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

• Competenţe specifice

1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă.

3.8. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice

3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite

3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă, pe baza surselor istorice.

Cognitive:

O1: Să utilizeze adecvat următoarele concepte: adunări ad-hoc, puteri garante, caimacam, adunări obşteşti, secularizare, lovitură de stat, vot cenzitar, , cod civil, cod penal, reforme, monstruoasa coaliţie, abdicare,

O2: Să descrie statutul politico-juridic al Ţărilor Române, înainte şi după 1856 cu ajutorul surselor istorice

Formative:

O3: Să analizeze prevederile Convenției de la Paris de la 1858

O4: Să compare revendicările adunărilor ad-hoc cele două principate

O5: Să analizeze principalele legi reformatoare din perioada 1863-1865 şi impactul lor asupra vieţii cetăţenilor.

Atitudinale:

O6: Să formuleze aprecieri obiective, argumentate, cu privire la rolul unor personalităţi istorice în înfăptuirea unirii depline şi în procesul de modernizare a societăţii româneşti, în spiritul programului paşoptist .

O7: Să emită judecăţi de valoare referitoare la importanța înfăptuirii unirii

Evaluarea : formativ-ameliorativă (de achiziţii, de proces, de produs)

Obiective ale evaluării

Cognitive:

Oe1: Să opereze cu noțiunile dobândie: revoluție, Petițiunea Proclamație, Petiție Națională, program revoluționar, Adunări ad-hoc, puteri garante, adunări obşteşti, secularizare, lovitură de stat, vot cenzitar, clăcaşi, reforme, monstruoasa coaliţie, abdicare.

Formative:

Oe2: să dovedească capacitatea de a utiliza tehnici de lucru cu textul istoric şi suportul cartografic

Oe3:să formeze puncte de vedere personale referitoare la rolul unor personalități care au influențat dezvoltarea și modernizarea societății românești din secolul al XIX-lea

Atitudinale:

Oe4:să manifeste gândire critică și flexibilă în analiza și interpretarea faptelor istorice

Valori şi atitudini vizate:

- Gândire criticã şi flexibilã

- Relaţionare pozitivã cu ceilalţi

Strategii: inductiv-deductivã, explicativ- conversativã, dirijată

Metode:

Expozitiv-euristice: M1-lucrul cu documentul istoric, M2-expunerea, M3-explicația, M4 - conversația euriscă, M5- comparația

Instrumente de evaluare: verificarea frontalã orală, observarea sistematică, fişă de lucru, fişă de personaj

Forme de organizare a activitãţii: frontalã,individualã, pe grupe cooperante

• Resurse:

- Umane : elevii clasei a VIII-a

- De timp : 50’

- Materiale: oficiale : m1: Programa şcolară

m2: Macroproiectarea didactică

- Manuale:m3 Istorie, clasa a VIII-a, Ed. Humanitas

- izvoare cartografice:

- izvoare narative: m4: fișa de lucru

Alte mijloace: m6: PowerPoint