Analiza Imagologica a lui Stefan Cel Mare in Mediul Crestin in Perioada Luptelor Antiotomane

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Analiza Imagologica a lui Stefan Cel Mare in Mediul Crestin in Perioada Luptelor Antiotomane.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bogdan Halic

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Istorie Universala, Istoria Romanilor, Pictura

Extras din document

Cap. 1. Motivatia alegerii temei

“Marile figuri ale trecutului stau adesea, bogate de înteles, dar închise înca, în fata noastra.” Deoarece Stefan cel Mare, figura a sfârsitului Evului Mediu oriental, nu e usor de înteles si de cuprins am ales figura sa pentru a realiza analiza imagologica a unui domnitor din secolele XIV-XVI.

În figura lui Stefan cel Mare poate fi vazut „atletul lui Christ” , acel luptator pentru credinta crestina, cruciat cuprins de idealurile a începuturilor mistice medievale. Sau domnitorul Moldovei poate fi înteles ca un ostean al pamântului sau, aliat la nevoie si cu Pagânul. Aliantele s-au schimbat dupa împrejurari si vremi, dar idealul sau, desi a fost mai mic, a fost mai real, am puteaspune mai modern: integritatea tarii si a supusilor pe care Dumnezeu i-a încredintat.

Actiunile sale de pe micul teritoriu dintre carpati si nistru au avut ca finalitate mai mult decât o apararea în fata cotropitorilor. Scrisorile sale catre Papa, catre dogele Venetiei, catre regii vecini, dovedesc ca avea o conceptie a unitatii politice crestine, datoare sa lupte solidar împotriva turcilor. “Când contemporanul sau, cronicarul polon DBugosz, îl propune pe Stefan drept capitan de oaste al întregii crestinatati, pentru o noua cruciata, el stia, desigur, ca un asemenea gând ar fi placut domnului, ar fi fost încununarea stradaniilor lui.” Desi Stefan a platit tribut turcilor în prima parte a domniei, a chemat chiar pe turci în tara, în ajutor, în vremea luptelor cu polonii, la sfârsitul domniei sale, a facut-o, credem, cu durere. Caci, îndata scrie marelui cneaz litvan, Alexandru, cerându-i sa se împace cu Ivan cel Mare de la Moscova. E datoria lui s-o faca, scrie Stefan, sa lasam certurile, sa ne unim împotriva Turcului. Solii lui Stefan catre Ivan III îi spun: „Ion Stefan voievod ne-a mai poruncit sa-ti vorbim: toti craii si toti domnii crestini, câti sunt, si toate partile Apusului si toate tarile Italiei se unesc si se gatesc si ar dori sa mearga împotriva pagânilor. Ar fi bine sa ai si tu pace cu crestinii si sa te scoli, împreuna cu toti domnii crestini împotriva pagânatatii” .

Cap. 2. Contextul istoric

Întrucât era un mare dusman al crestinilor, Imperiul Otoman a reprezentat principalul inamic al unui principe crestin: Stefan cel Mare. Prin urmare, în perioada conflictelor cu otomanii, dimensiunea imagologica a actiunilor lui Stefan reprezinta una dintre cele mai fascinante dimensiuni ale actiunilor desfasurate de domnitorul moldovean. Putem lua ca reper concret al declansarii acestor conflicte batalia de la Podul Înalt(Vaslui) din data de 10 ianuarie 1475 si ca moment final încheierea umilitoarei paci din 1486.

Razboiul împotriva Imperiului otoman a fost o lupta pentru controlul Dunarii de Jos ca prelungire a bazinului pontic si pentru înlaturarea dominatiei otomane din aceasta regiune. Evident, Stefan nu putea înfrunta singur colosul otoman; pentru a da sanse de reusita actiunii sale militare, el a integrat-o într-o larga coalitie, angajata în efortul de îndiguire si respingere a puterii turcesti în Europa si Asia Mica. Cuceririle lui Mehmet al II-lea în Egeea si Peninsula Balcanica au redeschis aproape concomitent razboiul dintre Imperiul otoman de o parte, Venetia si Ungaria, de cealalta.

În aceste împrejurari a pornit Stefan lupta împotriva Imperiului otoman, deschizând etapa cea mai glorioasa a domniei sale. Dupa actul de insubordonare care fusese refuzul de a mai plati tributul suportat de Moldova din 1456, Stefan se va stradui sa alinieze Tara Româneasca în lupta împotriva turcilor prin domni numiti si sprijiniti de el, însa acesti domni nu vor rezista mul la troul Tatii Românesti.

Spre sfârsitul anului 1474, Soliman patrunde în Moldova în fruntea unei puternice armate ce o depasea cu mult pe cea a lui Stefan.

Ca de atâtea ori în trecutul de lupta al tarii, si de data aceasta superioritatea numerica si tehnica a adversarului a fost contracarata prin obstacole opuse înaintarii acestuia – pustiirea terenului si îngreunarea aprovizionarii, factor de dispersare – prin locul favorabil ales pentru lupta si prin tactica desfasurarii bataliei. În ciuda greutatilor, Soliman înainteaza pe valea Bârladului pâna la Vaslui, unde îl astepta Stefan, cu tabara întarita. Trupele otomane au cedat sub presiunea atacului. Expeditia care trebuia sa scoata din lupta Moldova si sa îngenuncheze tara se încheia astfel cu o catastrofa.

Stefan a adus faptul la cunostinta întregii crestinatati. Din Suceava, la 25 ianuarie, doua saptamâni dupa victorie, el relata principilor crestini zdrobirea marii armate invadatoare: „si i-am înfrânt si i-am adus sub picioarele noastre si pe toti i-am trecut sub ascutisul sabiei, pentru care lucru Domnul sa fie laudat.” Scrisoarea lui Stefan catre principii crestini era nu numai un buletin de victorie dar si începutul pregatirii pentru noua înfruntare pe care domnul o considera inevitabila. Intuind primejdia la care îl expunea propria sa victorie, Stefan se angajeaza într-o intensa activitate diplomatica pentru a largi coalitia antiotomana si a da astfel Moldovei posibilitatea sa înfrunte în conditii mai bune noul asalt al sultanului.

Lovitura otomana la Caffa, preludiu al iminentei noi campanii otomane în Moldova, a provocat o modificare în politica externa a lui Stefan: el a hotarât sa-si rezeme efortul militar pe alianta cu regatul ungar.

La sfârsitul lunii iunie 1475, o solie moldoveana în drum spre curtea ungara era ajunsa din urma de stirea caderii Caffei – transmisa în graba lui Matia Corvin – si se încrucisa în Transilvania cu solii regelui Ungariei, care veneau în Moldova pentru a perfecta noua alianta. Tratatul consacra obligatia reciproc asumata de regele Ungariei si de domnul Moldovei de a coopera în lupta împotriva turcilor.

Dupa rasunatoarea victorie de la Caffa sultanul era îndreptatit sa spere ca o noua lovitura masiva va fi de ajuns pentru a pune capat rezistentei Moldovei. Domnul Moldovei si-a intensificat actiunile diplomatice. Cea dintâi s-a îndreptat spre hanatul Hoardei de Aur, ostil celui din Crimeea, si pe care Stefan, în cooperare cu Venetia, s-a straduit sa-l atraga în actiunea antiotomana. Pentru Venetia, lupta Moldovei împotriva turcilor, care ridicase povara cea mai apasatoare de pe umerii ei, era de un interes covârsitor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Imagologica a lui Stefan Cel Mare in Mediul Crestin in Perioada Luptelor Antiotomane.doc

Alte informatii

Analiza imagologica a lui Stefan cel Mare in perioada luptelor antiotomane - pentru seminarul de imagologie din cadrul Facultatii de comunicare si relatii publce S.N.S.P.A.-Facultatea de Comunicare si Relatii Publice “David Ogilvy”