Conflictul din Transnistria

Conflictul din Transnistria este un conflict geopolitic între Republica Moldova si Republica Moldoveneasca Nistreana cu privire la exercitarea controlului asupra raioanelor Camenca , Dubasari , Grigoriopol , Rîbnita , Slobozia si orasului Tiraspol , aflate pe malul stâng al râului Nistru si asupra orasului Tighina , aflat pe malul drept al aceluiasi râu- Conflictul a început în anul 1990 , imediat dupa proclamarea independentei Republicii Moldovenesti Nistrene.

II Premise

În ultima parte a aniilor 1980 , peisajul politic al URSS era în plina schimbare datorita politicii de perestroika întreprinse de Mihail Gorbaciov , care permitea liberalizarea politica la nivel regional- Democratizarea incompleta a permis nationalismului exclusivist sa devina cea mai dinamica doctrina politica- Unele minoritati nationale s-au opus schimbarilor de clasa politica din Republica Moldova, clasa dominata în perioada sovietica de etnicii rusi- Oficializarea limbii majoritatii si introducerea obligativitatii alfabetului latin pentru scrierea acesteia a atras proteste din partea vorbitorilor de alte limbi decât cea româna - Problematica limbilor oficiale din Republica Moldova a devenit foarte spinoasa si a fost, probabil, intentionat politizata- Neconcordonata cu noua politica s-a manifestat într-un mod mai vizbil în Transnistria, regiune în care etnicii slavi (rusi sau ucraineni) erau majoritari în zonele urbane- Protestele fata de guvernul republican erau mai puternice aici- La recensamântul din 1989 , în Transnistria locuiau 39,9% moldoveni, 28,3% ucraineni, 25,4% rusi si 1,9% bulgari.

În Moldova, procesul de tranzitie de la un sistem sovietic centralizat la o economie de piatã si la un regim politic democratic a fost foarte lent - Si se pune acum în mod serios problema dacã Moldova va adera la Uniunea Europeanã (în sens larg, economic si politic) sau va rãmîne legatã de grupul Rusia-Ucraina- Belarus- Cauzele specifice ale tranzitiei lente a Moldovei sunt:

- dependenta economicã de Rusia;

- subminarea guvernãrii de cãtre economia subteranã.

Este important sã recunoastem cã Moldova nu este destinatã unei inevitabile integrãri în Uniunea Europeanã si unei inevitabile preluãri a modelelor occidentale- O datã cu scindarea Uniunii Sovietice, Moldova si-a pierdut piata de export (77% din totalul comertului din Moldova se desfãsura cu fosta Uniune Sovieticã); totusi tara a rãmas dependentã de Rusia prin importurile de energie si materii prime precum si prin programarea plãtilor celor mai mari si mai urgente datorii ale sale-

În ciuda faptului cã detine unele dintre cele mai fertile terenuri de pe întreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice, Moldova reprezintã astãzi cea mai sãracã parte a Europei, iar populatia sa ruralã trãieste la limita subzistentei, din cauza unor mici alocatii, ajutoare sociale sau pensii- Din cauza unui somaj aproape total, sau a unor locuri de muncã plãtite la limita subzistentei oamenii îsi desfãsoarã tranzactiile aproape integral prin schimb în naturã- Venitul zilnic înregistrat obtinut de 80% din populatie este sub $1 pe zi.

Politicile internationale au jucat si ele un rol important în sãrãcirea populatiei din Moldova- Politicile de adaptãri structurale au dus la cresteri ale preturilor pentru întretinere si servicii si au adus doar beneficii nesemnificative în ceea ce priveste veniturile în numerar- Economia a scãzut la o treime din nivelul avut înainte de declararea independenþei, în 1991, si abia în ultimul an au început sã aparã semne ale unei anumite cresteri- PIB-ul pe cap de locuitor este cel mai scãzut din Europa si scãderea productiei este cea mai dramaticã din toate tãrile postcomuniste cu exceptia Georgiei - în mod semnificativ, o altã tarã afectatã de conflict.

În Moldova se poate întîlni un nivel de viatã la cele mai înalte standarde de consum, dar si o îngrozitoare sãrãcie- Numai costul încãlzirii este echivalentul salariului lunar din sectorul public ($35)- Cel putin 20% din populatie a emigrat.

Cauza principalã a crizei economice este coruptia, iar aceasta este integratã în sistem deoarece este aproape imposibil sã functionezi legal acolo- Angajatorii care încearcã acest lucru vor fi destabilizati de cei care dau mitã si astfel evitã taxele punitive si reglementãrile complexe care submineazã comertul obisnuit- Rezultatul este cã venitul national este decimat de evaziune fiscalã si de contrabandã- Se spune cã rata mitei pentru evitarea plãtii taxelor este aproximativ o treime din taxa care trebuia plãtitã- Se estimeazã cã economia subteranã este acum considerabil mai dezvoltatã decît economia oficialã- Ea include elemente de infractiune organizatã cu legãturi internationale- Se poate spune cã infractiunile din Moldova au fost globalizate, în timp ce productia legitimã a tãrii a fost redusã la schimbul în naturã desfãsurat la nivel local.

Transnistria a devenit centrul evaziunii fiscale la vamã, Moldova fiind astfel inundatã de tigãri, petrol si obiecte de lux ce nu aduc nici un venit Trezoreriei- Autoritãtile transnistrene percep taxe în numele Moldovei fãrã a le vãrsa la buget- Multe din aceste bunuri sunt destinate pietelor europene si sunt pur si simplu în tranzit prin Moldova, iar altele au fost exportate din tãri europene si apoi reimportate prin Transnistria pentru a se profita de nivelul scãzut al taxelor.

Procesul creeazã un cerc vicios în care personalul guvernamental este atît de prost plãtit sau plãtit în arierate încît acesta devine tot mai corupt- Moldova a fost incapabilã sã sustinã plata pensiilor si a ajutorului social pentru populatia sa din ce în ce mai sãracã, care este fortatã sã gãseascã metode disperate de a supravietui- Membrii comunitãtii internationale tind sã considere conflictul din Transnistria o problemã separatã de guvernare si de sãrãcie, dar dimensiunile economiei subterane ce se dezvoltã datoritã Transnistriei sunt atat de mari încat ea pãtrunde în întregul sistem politic si economic.