Cultura si Civilizatia Bizantina in Imaginea Occidentalilor Contemporani

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Cultura si Civilizatia Bizantina in Imaginea Occidentalilor Contemporani.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 75 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: ana strescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Istorie Universala

Cuprins

Introducere 2
Capitolul I. O privire istorica abreviata 7
1.1 Ultima zbatere- Caderea orasului Constantinopol 7
1.2 Analiza istorica a evenimentului din 29 mai 1453 16
Capitolul II Istoricii contemporani. Sursele narative bizantine din epoca guvernarii dinastiei paleologilor 24
2.1 Conceptiile istorice ale lui Ducas 24
2.2 Personalitatea si scrierea istorica a lui Critobul din Imbros 26
2.3 Oglindirea pragmatica în memoriile lui Georgios Sphrantzes 27
2.4 Laonic Chalcocondil (Laonicos Chalcocondyles) -reprezentant al "elenofilismului cultural" 29
Capitolul III Cultura si civilizatia Bizantina 33
3.1 Cristalizarea artei si a culturii 33
3.2 Imaginea occidentalilor în literatura populara bizantina din sec. al XV-lea 41
3.3 Controversa lui Filioque: Marea Schisma Roma  Bizant. 62
Încheiere 68
Sumar bibliografic 73

Extras din document

Adevarul istoric este unul si numai unul. Teoriile sunt nenumarate. Care este cea adevarata?

În aceasta lucrare voi încerca sã construiesc o demonstratie bazatã pe argumente mai putin cunoscute, mai bine zis aproape deloc. Pentru mine aceste argumente au reprezentat o adevarata revelatie. Aceste argumente eu nu le privesc cu o sigurantã de 100%.

Aceasta lucrare s-a nascut din dorinta evidentierii relatiei dintre istorie si ideologie dintr-o perspectiva globala, care sa aiba în vedere o anumita unitate culturala care, la sfârsitul antichitatii si la începutul evului mediu, continua sa existe între Rasarit si Apus, în pofida diferentierilor reale, din ce în ce mai puternice si mai evidente. Ceea ce ne-am propus în plus fata de alte abordari care au atras atentia asupra ideologiei politice bizantine sau occidentale a perioadei studiate este tocmai centrarea pe operele istorice, folosite acum ca surse privilegiate pentru identificarea unei ideologii specifice, si nu doar ca o categorie de surse printre multe altele. În pofida tuturor teoriilor despre obiectivitatea istoricului , scrierea istoriei n-a fost niciodata o activitate neutra din punct de vedere ideologic . A scrie istorie înseamna a face ideologie într-o forma particulara, crede Gilbert Dagron , iar Benedetto Croce evidentiaza legatura dintre conditionarea social-politica a autorului si opera realizata, atunci când lanseaza celebra afirmatie potrivit careia orice istorie este una contemporana . De asemenea, scrierea istoriei poate fi pusa în serviciul propagandei politice sau religioase, fapt care poate fi evidentiat nu doar în timpurile moderne, ci si în epoci mai vechi, si pe care lucrarea de fata îsi propune sa-l demonstreze o data în plus.

Un alt element de noutate a actualei abordari este renuntarea la tratarea istoriografiei bizantine separat de cea occidentala, asa cum este întâlnita în istoriile literare si în alte lucrari de specialitate. Este adevarat ca evolutia Estului si Vestului se angajase de multa vreme pe cai divergente, dar exista înca multe elemente comune care trebuie sa fie subliniate, caci traditia greco-romana, impregnata de crestinism, influenteaza vreme îndelungata în mod asemanator creatia culturala în cele doua parti ale fostului Imperiu Roman. Cu pronuntate trasaturi de specificitate în Rasarit si Apus, istoriografia epocii studiate se dovedeste, într-o prima etapa, în esenta înca tributara trunchiului comun, prin inspiratia profund religioasa, prin temele tratate si prin maniera abordarii lor, pentru ca si în plan cultural, cezura a intervenit mult mai târziu decât era îndeobste acceptat. Cantonarea într-un plan atât de teoretic precum studierea ideologiei politice a acestei perioade este justificata si de faptul ca aspectele materiale nu lamuresc niciodata suficient evolutia unei societati, fiind nevoie de o abordare globala care sa faca apel si la domeniul spiritual, la ideile de care e animata o lume si care dincolo de raportul lor cu realitatea obiectiva pot constitui motorul ce tinde sa transforme aceasta realitate. Pe de alta parte, antropologia istorica a demonstrat utilitatea încercarilor de a explica societatile pornind de la imaginarul lor, iar acest aspect trebuie luat în considerare si atunci când este vorba de studiul ideologiilor. Însa, asa cum arata Raoul Girardet, chiar în Occidentul atât de deschis inovatiilor metodologice si de problematica, analizele ideilor politice si ale ideologiilor au demonstrat o neîncredere încapatânata fata de domeniul imaginarului . Totusi, lumea în care traim nu mai afirma cu aceeasi siguranta de odinioara primatul absolut al rationalului si al determinarilor sale univoce, astfel încât si abordarea problemei ideologiei este necesar sa fie facuta în cadrul mai larg al mentalitatilor, depasind sfera securizanta dar îngusta a riguroaselor si organizatelor "sisteme" de gândire.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura si Civilizatia Bizantina in Imaginea Occidentalilor Contemporani.doc