Războiul Cibernetic

ARGUMENT

Tema abordată în cadrul acestei lucrări reprezintă o problemă foarte importantă pentru sistemul de securitate mondial şi implicit, al securităţii româneşti, cvasiabsentă din literatura domeniului, prin informaţiile teoretice furnizate şi prin sugestiile aplicative în contextul măsurilor de cunoaştere, prevenire şi combatere a terorismului din România.

Capitolul I al lucrării abordează conceptele care stau la baza noii ere informaţionale. Toate conceptele sunt completate de o serie de analize în ceea ce priveşte teoria informaţiei, comunicarea acesteia mediată de reţelele de computere, ce definesc infrastructura informaţională, precum şi o serie de elemente în ceea ce priveşte securitatea informaţiei şi vulnerabilităţile acesteia.

În cadrul celui de-al doilea capitol sunt analizate măsurile de combatere a criminalităţii informaţionale. În România nu există reglementări penale în domeniu, iar dreptul tradiţional este insuficient pentru asigurarea apărării împotriva activităţii infracţionale informatice, care provoacă pagube economice majore. Singurele excepţii sunt: Legea nr.161/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice şi Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic. Din aceste raţiuni, se impune adoptarea unor norme penale specifice de către legiuitorul român, utilizând – ca model –, listele incluzând categoriile de infracţiuni informatice. Este lăudabil faptul că România a început un proces de aliniere legislativă în domeniul penal, corespunzătoare standardelor şi exigenţelor europene, prin adoptarea unor legi cum sunt: Legea nr. 78/2000 privind sancţionarea unor fapte de corupţie şi Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

Al treilea capitol prezintă dimensiunile şi caracteristicile cyber-terorismului. Sunt abordate activităţile entităţilor teroriste în spaiul cibernetic, cu un uşor accent pe comunităţile de hackeri, din zona cărora provin în prezent principalele ameninţări la adresa securităţii. Este, de asemenea abordată dimensiunea motivaţională, revendicativă a acestora, unitatea care determină lansarea atacurilor cibernetice, având conotaţii politice sau urmărind influenţarea unor instituţii guvernamentale sau internaţionale, în luarea unor decizii. Experienţa arată că autorii delictelor informatice vin din medii foarte diverse: studenţi, amatori, terorişti şi membri ai grupurilor criminale organizate. Ceea ce îi distinge pe unii de alţii este natura delictelor comise.

Este adevărat că în domeniul informaticii, comportamentele delictuale nu se supun nici unui determinism social; delincvenţii pot avea foarte bine 15 sau 60 de ani, să fie novici sau profesionişti. Autorii delictelor informatice sunt, deci, adesea oameni obişnuiţi, şi nu răufăcători cu aptitudini şi talente excepţionale. Potenţialul delincvent informatic poate avea orice vârstă, dar un minimum de calificare şi, stimulat de sfidarea tehnică, dorinţă de câştig, celebritate sau răzbunare sau având chiar motive ideologice, poate trece la comiterea unor infracţiuni în acest domeniu.

Cei mai celebri hackeri din totdeauna au fost excelenţi programatori şi designeri de reţele, care nu şi-au găsit locul în organigrama unei companii. Este evident că au existat şi hackeri care au fost angajaţi ai unor mari trusturi, astfel, ei transformându-se din atacatori în atacaţi. În majoritatea atacurilor lor asupra serverelor, hackerii au avut ca suport programe speciale create de ei, menite să se muleze şi să se potrivească cu soft-urile de protecţie de pe respectivele computere.

Tema aleasă pentru cercetare abordează fenomenul cyberterorismului şi a modului cum este perceput acest fenomen în rândul opiniei publice din judeţul Argeş, mai exact în rândul reprezentanţilor administraţiei publice din judeţul Argeş (angajaţi ai Primăriei şi Prefecturii oraşului Piteşti). Ponderea cea mai mare în demersul meu am acordat-o încercării de a răspunde unor întrebări ce vizează gradul de informare şi nivelul de cunoaştere şi înţelegere al funcţionarului argeşean cu privire la cyber-terorism şi impactul negativ al acestui fenomen în lume.