Zeii Egiptului

Teritoriul egiptenilor se intinde pe Valea Nilului, lata de 10-25 km si lunga de 1000 km. Singurul izvor de viata pentru vegetatie si fauna este Nilul cu inundatile sale. In perioada neoliticului, triburile nord africane de vanatori nomazi migreaza spre Delta si Valea Nilului, regiuni optime pentru agricultura. In mileniul al IV-lea i.Hr. patrund dinspre E, probabil din peninsula Sinai, popoarele hamito-semite=> vechea populatie egipteana. Necesitatea de a controla Nilul si revarsarile acestuia duce la formarea unor mici centre de putere locale.

Organizarea genetica este inlocuita de comunitatile teritoriale satesti sedentare care graviteaza in jurul a 2 nuclee statale: Egiptul de Jos si Egiptul de Sus. In aceasta perioada Egiptul este impartit in 42 nome. Datorita dezvoltarii statului in jurul anului 3200 i.Hr. faraonul Menes unifica cele 2 regate intr-un stat centralizat cu capitala la Memfis. In istoria Egiptului exista mai multe etape:

1) Regatul Vechi (3000-2000 i.Hr.)

2) Regatul Mijlociu(2000-1500 i.Hr.)

3)Regatul Nou(1500-700 I.Hr.)

Zeul soare creator de la Heliopolis RE este chintesenta tuturor manifestarilor Zeului Soare, patrunzand in toate cele 3 taramuri ale cerului, pamantului si Lumii de Dincolo. Ca urmare multe zeitati isi maresc propria divinitate prin contopirea cu acest aspect al zeului soare, de pilda Khnum-Re, Amon-Re. Principalul sau centru de cult ela la Heliopolis (oras soare in greceste), acum disparut ca urmare a devastarilor sau aflat sub suburbiile marelui oras Cairo.

Zona templului soarelui era numita Yunu de catre egiptenii antici (On in literatura biblica) si era scris cu hieroglifa reprezentand o coloana, in mod clar imaginea antica a cultului in sit. Manifestarea fizica a lui Re este de obicei un soim care poarta pe cap discul solar. Discul este inconjurat de trupul zeitei cobra, “Cea incolacita”, simbolizand puterea zeului de a provoca moartea instantanee. In Lume de Dincolo, forma sa este de aceea a unui zeu cu cap de berbec. El este numit “Berbecul sacru in Asfintit”, sau indicand insusirile sale de a da viata,”Berbecul care are grija de haremul sau”. In literatura, zeul soare este uneori descris ca un rege imbatrinit, cu carnea de aur, cu oase de argint si parul de lapislazuli. Au fost gasite dovezi inscriptionale ale cultului zeului soare in numele primului faraon din cea de a doua dinastie-Reneb sau “Re este domn”.

Simbolul arhitectural in forma piramidei in trepte si acele clasice-scara catre zeul soare si imaginea “nisipului inalt” de la Heliopolis pe care a stat zeul creator pentru a modela cosmosul- ofera o dovada a permanentei venerarii soarelui pe parcursul dinastiilor a treia si a patra. Curtenii din cea de a patra dinastie isi afirma functia de “Mare Proroc” sau mare preot la Heliopolis

RE SI MONARHIA

Adevarata inflorire a cultului lui Re are loc in timpul domniei familiei regale a dinastiei a cincea care, asa cu relateaza Papirusul Westcar, erau fiii lui Re insusi nascuti de sotia marelui preot de la Heliopolis. Acum este introdus un nou element al titulaturii regale prin hieroglifa unei rate-cenusii si a unui disc solar insemnand” Fiul lui Re”.

Numele zeului soare va continua sa apara inglobat in numele regiilor-Sahure( dinastia a cincea), Menkheperre( dinastia a XVIII-a), Ramses( dinastia a XIX-a) ca si in numele unor egipteni obisnuiti de pilda Rekhmire( sau “Intelept precum Re”). In dinastia a cincea regii au alocat o mare parte a resurselor statului pentru a construi temple ale soarelui-cladiri deschise razelor Soarelui inconjurand emblema solara a benben-ului, primul loc al creatiei si prototip al obeliscului mai subtire. Se spune ca regele apartine celor doua obeliscuri ale lui Re pe pamant, si el indeplineste acest simbol arhitectural prin inaltarea a doua obeliscuri in fata pilonunlui unui templu de pilda in fata templului din Luxor in timpul domnie lui Ramses al-II-lea- obeliscul de vest aflandu-se acum la Paris. Textele Piramidelor, care au aparut prima data sapate pe peretii camerei funerare a regelui Unas, ultimul monarh din dinastia a cincea, ofera o panorama a Lumii de Dincolo in viziunea clerului heliopolitan. Monarhul urca la cer pe o scara de lumina solara pt. a se altura celor care il inconjoara pe tatal sau, zeul soare.