Categoria Gramaticala a Numeralului

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Limba Română
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 12054
Mărime: 67.87KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dumitru Ivanus
Proiectul a fost prezentata la Universitatea din Craiova si reprezinta o imbinare intre teorie si exemple gramaticale

Cuprins

INTRODUCERE pag.4

CAPITOLUL I

1. Partile de vorbire si clasificarea lor pag.5

2. Categoriile gramaticale in limba romana pag. 9

• Genul pag. 9

• Numarul pag. 11

• Cazul pag. 12

• Gradul de comparatie pag. 13

• Persoana pag. 15

• Diateza , modul , timpul pag. 17

3. Categoria numarului si mijloacele de

realizare pag. 18

• Substantivul pag. 18

• Observatii generale cu privire la numarul

substantivelor pag. 19

• Formarea pluralului pag. 26

a) Desinentele pentru plural ale substantivelor

nearticulate pag. 26

• Substantive masculine pag. 26

• Substantive feminine pag. 28

• Substantive neutre pag. 32

Formarea pluralului prin palatalizarea

consoanelor finale pag. 36

• Substantive masculine pag. 36

• Substantive feminine pag. 38

b) Alternante fonetice pag. 39

• Alternante vocalice pag. 40

• Alternante consonantice pag. 42

4. Categoria gramaticala a numarului la adjectiv pag. 43

5. Categoria gramaticala a numarului la articol pag. 44

6. Categoria gramaticala a numarului la numeral pag. 46

• Numeral cardinal pag. 46

• Numeral ordinal pag. 46

• Numeral multiplicativ pag. 47

• Numeral fractionar pag. 47

7. Categoria gramaticala a numarului la pronume pag, 48

8. Categoria gramaticala a numarului la verb pag. 50

CAPITOLUL II

Concluzii pag. 61

Note pag. 62

Bibliografie pag. 64

Extras din document

INTRODUCERE

Continutul categoriei gramaticale a numarului are suport in realitate la numele obiectelor , intrucat numai obiectele din lumea inconjuratoare pot exista si izolate , cate unul adica (carte , usă, baiat , picior , etc. ) - ceea ce reprezinta singularul – si in grup , adica mai multe la un loc ( cărti , usi , baieti , picioare etc.) – ceea ce reprezinta pluralul.

Cat priveste marca categoriei gramaticale a numarului, aceasta este constituita la numele obiectelor de aceeasi desinenta nominala care indica si genul , fie ea concreta(cart – e, cart –i; us –ă , us – i etc . ) , fie abstracta ( baiat – Ø , picior – Ø creion- Ø etc. )

Urmarind paralel genul si numarul constatam ca si acesta din urma se gaseste - cu continutul transmis de la numele obiectelor – si la cuvintele care substituie numele obiectelor , unde este marcat de asemenea prin supletivism ( eu- noi , tu – voi ).

Cu continutul schimbat , indicand ca autorul unei actiuni poate fi o entitate izolata sau un grup de entitati , categoria gramaticala a numarului apare si la cuvintele care exprima actiunea privita ca proces , unde este marcata prin desinente verbale ( merg- e , cant – Ø , canta- m etc. ).

La fel ca si genul si pentru aceleasi ratiuni , numarul apare – avand doar forma , nu si continut – si la cuvintele care exprima caracteristicile calitative sau cantitative ale obiectelor , fiind marcat prin desinentele de tip nominal ce indica si genul ( carte bun- a , carti bun- e ; om bun – Ø , oameni bun- i etc. ) , precum si la unele cuvinte vide , unde este marcat prin supletivism ( el este un om inalt , ei sunt niste oameni inalti etc. ) .

( C. Dimitriu – Gramatica limbii romane explicita –

Morfologie pag. 10) .

PARTILE DE VORBIRE SI CLASIFICAREA LOR

Cuvintele din limba romana se grupeaza in zece clase , lexicale si gramaticale in acelasi timp , numite parti de vorbire : substantivul , articolul , adjectivul , pronumele , numeralul , verbul , prepozitia , conjunctia si interjectia .

Clasificarea cuvintelor in parti de vorbire este o clasificare lexicala si gramaticala , pentru ca se face dupa caracteristicile lor semantice , morfologice si sintactice .

Contributia fiecaruia dintre cele trei criterii – lexical , morfologic si sintactic – la definirea diverselor parti de vorbire poate fi mai mare sau mai mica , dar in principiu definitiile se bazeaza pe toate trei : pe sensul lexical foarte general al unei clase de cuvinte , pe caracteristicile de forma legate de exprimarea categoriilor gramaticale proprii si pe posibilitatea de a indeplini anumite functiuni sintactice .

Din punct de vedere lexical ( semantic ) partile vorbirii se disting dupa ceea ce exprima ele : numele unui obiect ( substantivul , indirect si pronumele , care tine locul unui substantiv ) , o insusire a unui obiect ( adjectivul ) , un numar sau o determinare numerica ( numeralul ) , o actiune sau o stare ( verbul ) , o caracteristica a unei actiuni , stari sau insusiri ( adverbul ) , exteriorizarea unui sentiment , a unei stari fizice , a unui act de vointa sau limitarea unui sunet ( interjectia ) . Este vorba deci de desprinderea sensului lexical cel mai general al claselor de cuvinte . Dar nu toate cuvintele se pot defini prin caracteristici propriu- zis lexicale ; in situatia de a nu putea fi caracterizate lexical sunt trei parti de vorbire : prepozitia , conjunctia si articolul , care se opun astfel celorlalte parti de vorbire in ansamblu .

O clasificare bazata pe continut distinge doua categorii mari de parti de vorbire :

a) parti de vorbire care au sens lexical de sine statator si care pot fi parti de propozitie – substantivul , adjectivul , pronumele , numeralul , verbul , adverbul si interjectia ;

b) parti de vorbire care exprima raporturi intre notiuni , servind la imbinarea celorlalte cuvinte , si care de aceea se numesc cuvinte ajutatoare , cu rol de instrumente gramaticale – prepozitia , conjunctia si articolul ; in aceeasi situatie se gasesc verbele auxiliare si cele copulative , precum si unele adverbe .

Din punct de vedere morfologic intereseaza in primul rand clasificarea partilor vorbirii in doua grupe mari : flexibile si neflexibile , dupa cum sufera sau nu schimbari de forma pentru exprimarea diferitelor raporturi si nuante gramaticale . Dintre cele zece parti de vorbire din limba romana sunt flexibile : substantivul , articolul , adjectivul , pronumele , numeralul si verbul , iar neflexibile sunt prepozitia , conjunctia si interjectia ; adverbul ocupa o pozitie de mijloc : este neflexibil , dar prin categoria gradelor de comparatie se leaga si partile de vorbire flexibile .

Conținut arhivă zip

  • Categoria Gramaticala a Numeralului.doc

Alții au mai descărcat și

Verbul

1. Trăsături definitorii Definiţie Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă o acţiune ( a urca, a coborî, a citi), o stare (a sta, a...

Analiza morfologică și sintactică a unor texte vechi

ARGUMENT În centrul lucrării de față se află analiza morfologică și sintactică. Așezarea pe primul plan a analizei gramaticale izvorăște din...

Contribuția Școlii Ardelene la Modernizarea Limbii Române Literare

Introducere Situată la începutul perioadei moderne a culturii româneşti, Şcoala ardeleană continuă, pe de o parte, direcţia cea mai avansată a...

Romanul Pedagogic

Ce îsi propune lucrarea noastra? Sa consolideze capacitatea de a comenta scene din romanele cu continut pedagogic, fragmente reprezentative. Sa...

Dinamica Vocabularului Românesc Actual

INTRODUCERE Lucrarea de faţă, intitulată “Dinamica vocabularului românesc actual” prezintă evoluţia şi îmbogăţirea lexicului românesc mai ales...

Numeralul

Aspecte definitorii: - face parte din casa semantica a cantitativelor - reuneste in calitatea lui de ,,expresie a numarului” , cuvinte si grupari...

Tema Iubirii in Literatura Universala

Iubirea este o tema inepuizabila, de o vechime imemorabila, pentru ca originile ei se leaga de originile culturii umane. In literaturile lumii...

Te-ar putea interesa și

Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă

Gramatica limbii române, ediţia a II-a (2005), semnalează că orice descriere gramaticală presupune stabilirea unui cadru în alcătuirea căruia o...

Îmbogățirea Vocabularului Preșcolarilor prin Activități de Educare a Limbajului

CAPITOLUL I Motivaţia alegerii temei În învăţământul românesc de toate gradele, dar în special în învăţământul preşcolar studiul lexical merită o...

Aspecte ale limbii române în revista Limba și literatura română în perioada 2000-2004

CAPITOLUL I MORFOLOGIA 1.1 Cazul 1.1.1 Stabilirea cazului Pentru că stabilirea cazului constitue una dintre cele mai mari dificultăţi...

Îmbogățirea și Actizarea Vocabularului prin Activitățile de Tip Școlar

INTRODUCERE Motivatia alegerii temei În învatamântul românesc de toate gradele, dar în special în învatamântul prescolar studiul lexical merita o...

Pragmatică

ÎNTRODUCERE Actualitatea temei. Dimensiunea intersubiectivă a comunicării se află în centrul dezbaterilor științifice cu referire la problema...

Demutizarea

Problema iniţială şi totodată fundamentală a surdologiei o con¬stituie demutizarea. Demutizarea este activitatea complexă de înlătuare a mutrtăţii...

Cuvinte - Lexicologie si Semantica

Termenul de „cuvânt” provine din grecescul „lexis” şi reprezintă unitatea dintre sens şi complexul sonor. Oricare ar fi timpul şi împrejurările,...

Metode de Demutizare

Din cauza privării de una din funcţiile esenţiale (auzul) şi mai ales din cauza consecinţelor surdităţii (mutitatea), deficienţii de auz comunică...

Ai nevoie de altceva?