Frazeologia în Limba Română

1. FRAZEOLOGIA: COMPARTIMENT AL LEXICOLOGIEI SAU RAMURA INDEPENDENTA A LINGVISTICII

1.1. Definirea termenilor de frazeologie

Frazeologia, în general, este o mina în toata puterea cuvântului, la a carei exploatare temeinica, sistematica si exhaustiva nimeni nu s-a gândit, prea serios, în lingvistica româneasca

(Th. Hristea)

O importanta deosebita pentru dezvoltarea frazeologiei a avut-o si studiile lingvistilor de talie mondiala O. Jespersen, A. Sechehaye si, în mod special, Ch. Bally.

O perioada de acumulare latenta a bazelor teoretice ale frazeologiei au constituit-o anii 1917-1945. În aceasta perioada au fost scrise si publicate lucrarile lingvistilor L. V. Scerba, L. O. Vinokeir, E. D. Polivanov, I. Vulifuis. În aceasta perioada prof. E. D. Polivanov a propus ca frazeologia sa fie considerata ca o noua ramura a lingvisticii.

Se poate spune, fara nici o îndoiala, ca primatul în dezvoltarea si afirmarea frazeologiei ca ramura independenta îi apartine scolii lingvistice ruse.

În lingvistica franceza mentionam lucrari ce tin de frazeologie semnate de P. Guiraud, J. Humbert.

În lingvistica româneasca exista contibutii partiale în acest domeniu. Ele au ca obiect, dupa cum mentioneaza prof. St. Munteanu, fie aspecte teoretice fie arii limitate ale temei în cauza.

Lingvistica româneasca îi datoreaza mult, în aceasta privinta, lui B. P. Hasdeu, Al. Philippide, L. Saineanu. Studiul cel mai vast în domeniul frazeologiei, aparut pâna în prezent în lingvistica româneasca, apartine lui F. Dimitrescu. Autoarea cerceteaza doar locutiunile verbale.

1.2. Obiectul de studiu al frazeologiei

Una din sarcinile de baza ale lingvistilor  frazeologi este de a determina obiectul de studiu al cercetarilor frazeologice.

Frazeologia tine prin trasaturile specifice ale obiectului sau de studiu, dupa parerea unora, atât de vocabular, cât si de sintaxa. Ca si elementele lexicale simple, unitatile frazeologice prezinta în ansamblu unitate de sens si de functie. În acelasi timp, caracteristica structurala definitorie a fenomenelor frazeologice, si anume realizarea lor pe axa sintagmatica, ca grupuri de cuvinte între care se stabilesc relatii sintactice de diferite naturi, încadreaza fenomenele frazeologice în sintaxa.

Cuvântul formeaza obiectul de studiu al lexicologiei (lexic  cuvânt si logos  stiinta. Dar între cuvânt si frazeologism exista deosebiri evidente la toate nivelurile limbii.

NIVEL FONETIC

Cuvântul poate fi format dintr-un singur sunet (a, e, i), frazeologismul este format din doua sau mai multe cuvinte semnificative (a-si lumea în cap, a da bir cu fugitii, capul satului, cu scaun la cap).

Pauzele dintre frazele fonetice sunt redate în scris prin punct, punct si virgula, puncte de suspensie în functie de tonul frazei. Între elementele componente ale frazeologismelor nu sunt utilizate semnele de punctuatie.