Mircea Eliade - Personalitate Complexă

Mircea Eliade - personalitate complexă a culturii române

Mircea Eliade s–a născut la Bucureşti la 9 martie 1907 în familia căpitanului Gheorghe Ieremia din Moldova. Scimbarea familiei numelui se explică prin admiraţia deosebită pentru Heliade Rădulescu.

În octombrie 1925 devine student la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde scoate ‘’Revista Universitară’’.Îşi ia licenţă în filosofie cu o teză asupra lui Campanella. Călătoreşte cu burse de studii în Austria, Elveţia, India. Îşi pregăteşte teza de doctorat, Istoria comparată a tehnicilor Zoga (1930 – 1932, publicată în 1928), locuind in Himalaza şi făcînd excursii în delta Gangelui. După ce public mai multe articole de istorie a religiilor, orientalistică şi alchimie şi ţine mai multe conferinţe despre Romantism, se consacră scrierii unor vaste pînze romîneşti (Maitreyi, Lumina ce se stinge, Domnişoara Cristina, Întoarcerea din rai, Huliganii, Şarpele) şi a unor studii monografice şi eseuri (Oceanografie, India, Alchimia asiatică, Cosmologie şi alchimie babiloniană, Fragmentarium, Mitul Reîntegrării, Insula lui Euthanasius), piese de teatru (Iphîgenia), nuvele (Secretul doctorului Honigberger, Nopţi la Serampore). În 1940 este ataşat cultural la Legaţia romînă din Londra, iar din 1941 consilier cultural la Lisabona.În 1946–1949 ţine cursuri la Sarbona. Anturajul cultural de la Paris este unul pur romînesc: Eugene Ionescu, Elena Văcărescu, Emil Cioran.Confirenţiază la Roma, Ascona, Strasburg, Munchen, Freiburg, Lund, participînd la diferite congrese internaţionale de istorie a relaţiilor şi orientalistică.Din martie 1957 se stabileşte la Chicago ca professor de istorie a religiilor. Întreprinde numeroase călătorii. I se oferă titlul de distins professor al Universităţii.Devine membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe, Doctor Honoris Causa la Universităţile din Zale, La Plata, Logola, Lancaster, Sarbona, la Colegiile din Boston, Lew Salle din Fhiladelphia şi Oberlin, membru al Academiilor Austriece şi Belgiene. La 3 iulie 1990 a fost ales membru post–mortem al Academiei Romîne.

Prin fructuoasa sa activitate şi profunzimea studiilor s–a impus ca unul din cei mai mari istorici ai religiilor din lume.În februarie 1980 Universitatea Lean Nozlean din Lzon (Franţa) l–a propus la Premiul Nobel. Din impunătoarea sa operă mitografică fac parte: trei volume de Istorie a credinţelorşi ideilor religioase: volumele Imagini şi simboluri; Mituri, visuri ;i mistere, Mitul eternei re]ntoarceri, De la Zamolxis la Genghis–Han, numeroase studii despre cultura romînă.Este semnatarul romanului Noaptea de Sînzenie, considerat capodopera sa, al romanului Nunta în cer şi al mai multor nuvele adunate sub titlul În carte la Dionis (La ţigănci, Pe strada Mîntuleasa, Podul, Tinereţe fără bătrîneţe, Şanţurile, În curte la Dionis ş.a.)

Moare la 22 aprilie 1986 în urma unei congresii cerebrale.

- Personalitate marcantă a culturii romîneşti şi mitografie universale, Mircea Eliade se înscrie în şirul figurilor de tip titanic şi enciclopedic. Aşa cum spune sugestiv Julien Ries, Eliade a croit o cale hermeneuticii creatoare în care n–a ezitat să vadă sursa vie a unui nou umanism.

*Tabel cronologic

1907, 9 martie → Se naşte, la Bucureşti, Mircea, fiul Ioanei şi al lui Gheorghe Ieremia (ofiţer). Din admiraţie pentru Ion Rădulescu îşi va schimba numele în ’’Eliade’’.

1913–1917→ Şcoala primară o face la Bucureşti.

1917–1925→ Urmează cursurile liceului ‘’Spiru Haret’’ din Bucureşti

1921→ Debutează cu proza fantastică Cum am descoperit piatra filosofală la Ziarul ştiinţelor populare şi al călătoriilor. Tot aici va publica şi ciclul Convorbiri entomologice.

1924–1925→ Lucrează la proza autobiografică Romanul adolescentului miop, lucrare rămasă neterminată.

1925→ Se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti, pe care o va absolvi în 1928.