Moromeții de Marin Preda

Motto :"Dacă aş şti că efortul pentru scrierea unui roman

mă poate costa viaţa, mi-aşi lua toate măsurile

de siguranţă pentru a înlătura o eventualitate

cum ar fi boala din care să mi se tragă moartea.

Dar unica măsură hotărâtoare, aceea de a renunţa

la scris, nu aş lua-o." MARIN PREDA

Marin Preda s-a nascut la 5 august 1922, Siliştea-Gumeşti, judeţul Teleorman si a fost a fost un nuvelist, romancier, scriitor , director de editură român. Marin Preda a condus editura "Cartea românească". Familia sa este convinsă că moartea sa fulgerătoare, survenită la Mogoşoaia într-una din Casele de Creaţie ale Uniunii Scriitorilor are legătură cu publicarea romanului "Cel mai iubit dintre pământeni" şi a survenit în condiţii oculte. Nepotul său, dl. Sorin Preda, fiul fratelui său Saie Preda este de asemenea romancier.

”Aventura conştiinţei mele a început într-o zi de iarnă când o anumită întâmplare m-a făcut să înţeleg deodată că exist. Era multă lume în casă, fiinţe mari, aşezate în cerc pe scaune mici şi care se uitau la mine cu priviri de recunoaştere, dar parcă îmi spuneau cu ostilitate, te vedem, eşti de-al nostru, dar ce faci? Atunci am auzit o voce: "Lăsaţi-l în pace! Na, mă, şi pe-asta!" Şi cel ce rostise aceste cuvinte a luat de undeva de pe sobă o pâine mare şi rotundă şi mi-a întins-o. Atunci mi-am dat seama că ţineam strâns ceva în braţe, tot o pâine, şi că asta era' cauza privirilor rele îndreptate asupra mea. Pusesem mâna pe pâinea de pe masă care era a tuturor şi nu mai vroiam să dau la nimeni din ea. Iar acel om, de care ascultau toţi, în loc să mi-o ia cu forţa, cum furioşi se pare că vroiau ceilalţi, făcându-mă să scot răcnete, îmi mai dăduse una: "Ia-o, mă, şi pe-asta!" Parcă m-am trezit dintr-un somn. M-am uitat la toţi liniştit şi am pus cumin¬te pâinea din braţe pe masă. Nimeni nu mai m-a luat după aceea în seama, au început să rupă din ea şi să mănânce.Din această întâmplare ar reieşi că instinctele de acaparare m-au dus departe de viaţă, ceea ce nu s-a dovedit. Totuşi aven¬turile vieţii noastre sunt ale conştiinţei, deşi viaţa ei adevărată nu e niciodată liberă de instincte şi nu o data e neputincioasă în faţa lor, în rău, dar şi în bine.”

Studiile

Urmeaza şcoala primară în satul natal. În septembrie 1937, tatăl îl trimite la şcoala din Abrud, apoi la cea din Cristur-Odorhei. În 1940, şcoala pe care o urma se închide. Se mută la Bucureşti. La terminarea şcolii nu se mai întoarce în satul natal şi devine corector la revista Timpul în 1941.

”N-aş putea să spun cui datorez faptul că deşi am fost dat la şcoală la opt ani, cu scopul mărturisit de tatăl meu să învăţ doar sa mă iscălesc şi pe urmă, asemeni fraţilor mei mai mari, să ar pământul şi să cresc vite, totuşi întreaga familie a renunţat mai pe urmă la această idee. Fiindcă în primul an abia am trecut clasa, deşi m-am trezit cu uimire citind.Atunci de ce m-au dat mai departe să urmez şi clasa a doua pe care abia am trecut-o? Ulterior toţi au spus că învăţam bine. Dar asta nu era adevărat. Numai eu ştiu ce-am putut trăi în anul următor, la ce tortură am fost supus şi cum soarta mea s-a decis parcă ignorându:mă. De la începutul anului nu putusem învăţa nimic, nu aveam cărţi”

Debutul literar are loc în ziarul "Timpul" cu o schiţă, participă la cenaclul literar lovinescian "Sburâtorul" şi este secretar de redacţie la "Evenimentul zilei". Volumul de nuvele "întâlnirea din pământuri", este debutul său editorial, în anul 1948.

In perioada anterioară Intalnirii din Pămînturi, cu alte cuvinte, între 1942 (anul debutului absolut) şi 1948, Marin Preda publică în presa timpului, nu mai puţin de 17 proze (unele variante ale acelu¬iasi text). De reţinut că în anii 1942—1948, spre deosebire de mulţi dintre colegii săi de generaţie, Marin Preda preferă spectaculoasei afir¬mări publicistice o prezentă literară discretă. Prudent în a-si face cunoscute credinţele sale in diferite probleme ale momentului (lucra rar într-un timp de convulsie a istoriei), el publică însă prin ziarele şi revistele vremii. Indiferent de profilul lor, numeroase texte literare. Frecventa exprimare creatoare începand cu 1942. dar şi puternicul talent al tanărului Marin Preda explică de ce activitatea sa, chiar dacă fără largi gesturi publicistice, stă in constanta atenţie a vieţii literare. La numai un an de la debut, Fapta din 11 martie 1943 adaugă povestirii Merticul o notă redacţională ultraelogioasă. in care recunoaştem nervul de pamfletar al lui Mircea Damian. directorul publicaţiei: »D Marin Preda este un tanăr a cărui apariţie pe tăramul literelor coincide cu un timp cînd scrisul incearcă să se elibereze de artificiile şi calculele pe care i le-au impus cei obişnuiţi să facă literatură din fotoliu, la adăpost şi căldură, departe de zvonurile şi frămîntările vieţii In nuvela d-lui Marin Preda nu întîlnim clişeul naturalist, pentru că acesta este depăşit printr-o descifrare atentă şi harnică a psihologiei ţăranului şi o preocupare continuă de atmosferă specifică — semne care arată că este vorba, fără îndoială, de un real tempe¬rament artistic.

O ştiinţă a dialogului — colorat precis, desfăşurat intr-o liber¬tate care acoperă meşteşugul — dă o notă de umor grav, puţin cam sec, acestor realizări.

Marin Preda are o viată tînără, încă nefalsificată de îmbîcseala oraşului — iată un fapt care garantează pentru prospeţimea sănătoasă a scrisului său."